);
COnecteaza-te cu noi

Psihologie

Nihilofobia – frica de nimic. Realitate si fictiune

Publicat

pe

Nihilofobia, articole psihologie

   Format din alaturarea cuvintelor latine nihil, care inseamna nimic, si sufixul phobia, nihilofobia descrie frica de nimicnicire. Cunoscuta si sub numele de oudenofobie, aceasta fobie este strans legata si de frica fata de cifra 0.

   In timp ce majoritatea studiilor arata ca este o fobie fictiva, bazata pe afirmatia generica “totul poate fi sau deveni o fobie”, exista oameni care sufera de aceasta.

Cauze si simptome

   Persoanele care sufera de aceasta fobie sunt obsedati de propria mortalitate si de perceptia ca dupa moarte nu exista nimic. Acestia se tem de asemenea de lucruri care nu contin nimic, precum cutii goale, lipsa continutului producandu-le anxietate, temere si chiar panica.

   Oudenofobii se tem de cifra 0, in special de cronometre care folosesc numaratoarea inversa. Aceastea ii fac sa se ingrijoreze excesiv fata de momentul in care viata lor se va termina, putand degenera in anxietate fata de moarte, numita necrofobie.

nihilofobia, articole psihologie   Persoanele care sufera de nihilofobie au simptomele anxietatii precum greturi, transpiratii, accelerarea pulsului, tremor, ameteli si ganduri obsessive vis a vis de moarte. Tratamentele sunt in mod obisnuit terapia comportamentala si medicatia.

Fictiune si realitate

   Nihilofobia este tratata ca o fobie fictiva, iar doctorii de specialitate nu o considera un diagnostic psihiatric valid. Realitatea este insa ca fobia, ca definitie este o frica paralizanta irationala si nu ar trebui tratata cu ignoranta.

   Fobiile sunt periculoase pentru ca limiteaza si paralizeaza persoanele care sufera de ele, iar cauza este in general o experienta traumatizanta. Originea majoritatii tulburarilor psihologice si psihiatrice sunt traumele din trecut si singura forma de a trece peste acestea este cu ajutor de specialitate.

   Fobiile sunt asemanatoare unei custi restrictive care ingreuneaza viata de zi cu zi, cauzeaza neplaceri, impiedica cei care sufera de ele sa participle la anumite activitati altminteri placute, si pot chiar cauza sentimente negative fata de oameni de diferite culturi, religii sau cu alta orientare sexuala.

   Indiferent daca o anumita fobie este inventata sau destul de raspandita pentru a fi recunoscuta ca atare, o persoana care simte ca sufera de o anumita fobie, are nevoie de ajutor medical imediat. In fata obiectului fricii lor, persoanele care cred ca sufera de fobii au aceleasi simptome psihologice si fizice cu cei care au fobii reale. In ambele cazuri, numai o persoana de specialitate poate diagnostica un caz de anxietate si este foarte important sa se caute ajutor imediat.

surse: [1], [2]

Discutii pe Facebook
Libris.ro

Imi place sa dezbat orice, oricat, pun pasiune in tot ceea ce fac si nu fac decat ce-mi place. Cred puternic in libertatea de exprimare si dispretuiesc cenzura.

Click pentru a comenta

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

Psihologie

Fricile copilariei in viata de adult. Intunericul si alte fobii.

Publicat

pe

Cum sa infrunti fobiile si frica. Psihologie

   Ca si copii, multora dintre noi ne-a fost teama de caini, de clovni, ori de intuneric. Pentru multi, fricile copilariei nu s-au disipat nici la varsta adulta. Acest aspect nu numai ca este inconvenient, este si stanjenitor. Din fericire, fobiile sunt cele mai usor de eliminat frici. Iata cum:

   Cu totii ne amintim fricile copilariei. Care a fost pentru tine? Poate ca ti-a fost frica de dulap, de furtunile cu tunete si fulgere, poate de un vecin…

   Adesea, temerile copilariei dispar odata cu paturica care ne proteja. Insa surprinzator de des, cateva frici raman cu noi si atunci cand devenim adulti – reamintirea traumei muscaturii unui caine, sau a intepaturii unei albine ne face sa ne pierdem controlul ori de cate ori vedem un caine sau o albina. Ori poate frica noastra a evoluat, insa fundamental a ramas aceeasi. De exemplu, frica copilariei fata de un monstru s-ar putea metamorfoza in frica fata de spargatori. Frica de straini poate sa se transforme in anxietate sociala. Sau frica de doctori si de dentisti… a ramas frica de doctori si de dentisti.

   Sa privim un exemplu: un adult care a avut frica de intuneric toata viata. Cand era copil, parintii i-au spus sa treaca peste aceasta frica si gata!, sfat care, bineinteles, nu e niciodata eficient, iar acum frica de intuneric il urmeaza in viata de adult. Pentru exemplul nostru, frica de intuneric se traduce in somn chinuitor cu lumina aprinsa si teama sporita atunci cand, sa zicem, conduce masina in timpul noptii.

   Ce-ar trebui sa faci daca ai o fobie reminiscenta, ori una care s-a dezvoltat in viata de adult?

   Pentru inceput, trebuie sa stii ca nu esti singur. Aproximativ 10% din populatia adulta intalneste, intr-un moment al vietii, fobii care le ingreuneaza viata. Nu vorbim de frica de un paianjen, ci de incapacitatea de a lua un job care presupune folosirea liftului, sau sa nu poti sa calatoresti cu avionul.

   Asadar, daca esti incercat de fobii, asimileaza aceste patru idei pentru a-ti infrunta fricile.

1. Nu te critica aspru.

   Majoritatea fobiilor au sens! Da vina pe evolutie, nu pe caracterul tau. Cam toate fobiile isi au radacinile adanc infipte in evolutia umana. Frica de intuneric are sens – ne simtim mai vulnerabili in intuneric deoarece nu putem vedea daca se apropie vreun pericol. Frica fata de vremea severa este adanc resimtita de creierul nostru deoarece expunerea la elementele neprietenoase ale naturii ne poate afecta cu hipotermie, raceala sau mai rau. Serpii si paianjenii pot fi veninosi. Soarecii imprastie boli. Partea de „om al pesterii” a creierului meu de trei anisori probabil a considerat strainii entitati dezechilibrate si imprevizibile, asadar periculoase. Chiar si fobiile care nu au sens la suprafata isi regasesc radacinile in ceva ce poate fi dobandit in milenii de evolutie.

2. Fobiile nu sunt relevante pentru caracterul tau

   Multi oameni cu fobii considera ca fricile lor inseamna ca ei sunt slabi, ciudati, sau rai. Nici vorba! O sa luam exemplul unui caz citat intr-un articol de referinta: un tanar caruia ii era frica de oamenii cu arsuri grave. Acesta se simtea extrem de rusinat ca are aceasta fobie si isi facea mustrari de constiinta ca va rani sentimentele unui om afectat de astfel de rani, caci va avea reactii de ingrozire si dezgust, necontrolate. Tanarul era o persoana grijulie, constiincioasa iar concluzia psihologului care l-a indrumat a fost ca tanarul incerca sa evite victimele in cauza deoarece ii era foarte frica sa nu le raneasca sentimentele.

   Cum a fost rezolvat acest caz? Tanarul a inceput sa urmareasca filmulete facute de suravietuitori cu arsuri grave pe YouTube. Impreuna cu psihologul sau, avea sa viziteze discret sala de asteptare a unui spital pentru arsi. Notabil, dupa un timp de terapie, tanarul a aplicat la o scoala de medicina si – pentru a ajunge in biroul de interviu – a fost nevoit sa traverseze salonul pentru arsi, activitate pe care a realizat-o fara probleme, de data aceasta.

   Pe scurt, o fobie nu te caracterizeaza drept slab sau irational – insemna doar ca ai evitat ceea ce te facea sa te temi, deci iti lipseste antrenamentul in a te expune acelei/acelor temeri. Ajungem, astfel, la punctul urmator.

3. Incepe incet.

   Cum faci sa dispara fobia? Exerseaza „intalnirea” cu respectiva frica. Bineinteles, nu e nevoie sa alergi prin furtuna cu un zmeu inaltat in aer, ca sa treci peste frica de traznet. Ci trebuie sa incepi usor.

   Un alt caz este cel al unei femei care ii era atat de frica de serpi, incat nu putea nici macar sa pronunte cuvantul „sarpe”. S-a inceput de acolo. Femeia a repetat cuvantul „sarpe” de sute de ori, pana s-a plictisit. Apoi a scris cuvantul „sarpe” pana s-a plictisit. Apoi, impreuna cu psihologul, s-a uitat la fotografii cu serpi pe internet. Apoi video-uri pe YouTube. Urmatorul pas a presupus vizite in magazine de animale. Concluzia este ca nu e necesar sa te incui intr-o camera cu serpi din prima. Pentru a lucra la frica pe care o ai, trebuie sa incepi cu ceva care te stanjeneste, insa nu cu un pas care te face sa tremuri de frica. Apoi sa repeti primul pas pana te plictisesti si abia dupa sa treci la urmatorul nivel.

4. Nu te multumi cu a astepta sa treaca.

   Fobia ta persista ca o tuse suparatoare din cauza ca incerci pe cat posibil sa eviti orice-ar fi acel aspect de care iti este frica. Asa ca, atunci cand iti infrunti fricile, asigura-te ca nu cumva te refugiezi in evitarea experientei.

*Citeste aici cum sa gestionezi atacurile de panica

   De exemplu, daca esti claustrofob, nu te va ajuta sa intri in lift si sa te uiti la telefonul mobil pe durata calatoriei. Incearca sa fii prezent atunci cand iti infrunti fricile. Nu incerca sa te distragi prin numararea secundelor pana se termina, ori inganarea unui cantecel vesel. Concentreaza-te pe ceea ce te face sa te temi. Nu este confortabil, insa poti sa ai rabdare, cu siguranta.

   Trei lucruri se vor intampla: unu, vei observa ca nu vei pati nimic rau. Doi, vei descoperi ca poti face fata cu succes oricarui aspect de care iti este frica. Trei, creierul tau se va plictisi.

   Nota: daca esti parinte, ia in considerare gestionarea fricilor pe care le ai, de dragul copiilor tai. Unele fobii adesea isi pun amprenta in familie. Anxietatea, in general, s-a dovedit a fi genetica, insa fricile specifice sunt adesea transmise prin modelarea unui comportament anume. Copiii invata prin observarea parintilor, asa ca daca te cocotezi pe-o masa si incepi sa tipi ori de cate ori vezi un gandac, este foarte probabil ca si copiii tai sa o faca, la randul lor.

   La sfarsit, tragem concluziile: fii dragut cu tine insuti si acorda-ti sprijin. Initiaza actiunea. Exerseaza. Treci gradual de la a adormi cu lumina aprinsa la a reduce lumina in dormitorul tau cu ajutorul unei veioze. Apoi o luminita, langa pat. Una ascunsa in spatele sifonierului, dupa. Apoi fara lumina. Fa o plimbare in jurul cartierului la apus, apoi in cursul serii, apoi noaptea. Acorda-i intunericului intreaga ta atentie, apoi „clateste” si repeta pana te plictisesti. Intr-un final, vei reusi fara efort sa dormi, sa conduci, sa intri in lift si sa-ti traiesti viata fara corvoada unei frici care sa te influenteze negativ.

Discutii pe Facebook
Libris.ro
Continua sa citesti

Psihologie

Atacurile de panica si fobiile. Cum sa le stapanesti.

Publicat

pe

Atacuri de panica si fobii - Psihologie

   Atacurile de panica si fobiile ne pot coplesi. Insa pot fi gestionate usor. Iata sase tehnici prin care le putem controla, fara efort.

Controlul respiratiei

  Atacurile de panica adesea declanseaza un ritm rapid al respiratiei, care adauga sentimentului general de spaima. Daca simti ca se apropie un atac de panica, incearca respiratia adanca abdominala, pentru a prelua controlul ritmului respiratiei. Cu o mana pe abdomen si cealalta pe piept, respira pe gura cu un usor oftat – aceasta va ajuta la relaxarea muschilor. Inhaleaza pe nas, incet, umflandu-ti abdomenul pe masura ce inhalezi si tine-ti respiratia. Fa pauza pentru oricate secunde simti ca este confortabil. Expira pe gura, apasand usor pe abdomen, ca si cum ai dezumfla un balon. Repeta acest tip de respiratie de cate ori este nevoie pentru a te elibera de atacul de panica.

Controlul tensiunii musculare

   Atunci cand suferi un atac de panica, muschii se incordeaza cu tensiune. Poti invata sa-ti relaxezi muschii si sa ajuti la detensionarea corpului prin antrenarea controlului muscular in mod regulat. Pur si simplu incordeaza-ti muschii si tine-i asa timp de 10 secunde, apoi relaxeaza. Practicarea acestui tip de control iti va conferi incredere atunci cand simti ca se apropie un atac de panica.

Redu cofeina

  Iti poate oferi un necesar de energie atunci cand te trezesti, insa cofeina poate, de asemenea, sa-ti mareasca anxietatea – sentiment pe care nu ti-l doresti la prima ora a diminetii! Daca ai vreo fobie sau esti predispus la atacuri de panica, reducerea cofeinei ajuta la reducerea simptomelor. Pe cat posibil, sari peste cafea sau sucuri cu cofeina, ori macar limiteaza-te la una sau doua cescute pe parcursul unei zile.

Inhaleaza vanilie

   Poti innabusi un atac de panica cu putin miros de vanilie, un parfum recunoscut pentru stimularea producerii de endorfina. Endorfinele sunt chimicale din creier care te fac sa te simti bine, asadar mirosirea unei doze de extract de vanilie ajuta la calmarea nervilor si diminueaza atacul.

Vizualizeaza un loc in care te simti fericit

   Cand suferi un atac de panica, aminteste-ti de mantra „minte supra materie”. Gandeste-te la un loc care te face sa te simti relaxat – o plaja mangaiata de valurile marii, sau o priveliste de pe munte, o padure plina de verde… Proiecteaza imaginea in minte si transpune-te in acea scena, calmandu-ti mintea. Relaxeaza muschii si lasa fantezia sa-ti calmeze nervii.

Lupta-te cu fobia

   Atunci cand te lupti cot la cot cu o anume frica, raspunde ferm tensiunii care te incearca si contesta acele ganduri negative. Te apuca panica pentru o sedinta importanta la birou? Intreaba-te care sunt motivele din spatele fricii tale: Ce se poate intampla cel mai rau? De ce poate sa-mi fie frica? De ce crezi ca vei fi judecat de catre colegi si de ce iti pasa? Pune-ti astfel de intrebari ori de cate ori te cuprinde frica, pentru a depasi presupunerile nefondate si – astfel – pentru a reusi sa invingi anxietatea. Principiul acesta functioneaza simplu: frica apare imediat, iar cele cateva minute in care iti adresezi aceste intrebari o vor disipa prin simplul fapt ca iti acorzi putin timp de ragaz.

Discutii pe Facebook
Litera.ro
Continua sa citesti

Carte

Gandire rapida gandire lenta. Daniel Kahneman

Publicat

pe

Daniel Kahneman - Gandire rapida gandire lenta

   Lucrarea Gandire rapida gandire lenta a lui Daniel Kahneman este o lectura vasta, provocatoare si fascinanta de cunoastere a sinelui. Daca esti interesat sa afli de ce oamenii se comporta asa cum o fac de obicei, ce ne influenteaza alegerile si comportamentul de zi cu zi, cum gandim si – mai ales – cum lumea din jur, amintirile, rutina si sentimentele ne afecteaza alegerile si perceptiile, lucrarea prezentata aici este o lectura revelatoare, de referinta. Un must-read pentru psihologi, entuziasti si umanisti, dar si pentru aceia dintre noi care incearca sa se inteleaga pe ei insisi, precum si pe cei cu care interactioneaza, deopotriva.

Recenzie Gandire rapida, gandire lenta - David Kahneman - psihologie   Incepem cu un exemplu simplu, dar foarte revelator, al puterii unui singur cuvant: „vomă”. „Fata ta s-a schimbat, pentru un moment, intr-o expresie de dezgust si este foarte posibil sa fi impins cartea putin mai departe de fata, imperceptibil”, concluzioneaza Daniel Kahneman ca ai fi facut la citirea cuvantului „vomă”. „Rata batailor inimii ti-a crescut, parul de pe brate ti s-a ridicat putin si glandele sudoripare ti-au fost activate.” Pare ca autorul te cunoaste mai bine decat te cunosti tu insuti.

   Si chiar te cunoaste mai bine, la un nivel recunoscut in 2002 prin acordarea Premiului Nobel in economica. Kahneman si partenerul sau intelectual Amos Tversky au umanizat domeniul economicii prin demonstrarea erorilor sistematice in felul in care oamenii apreciaza prospecte si valori si iau decizii. Cei doi au oferit dovezi referitoare la procesele mentale ce au loc in locul asertiunilor traditionale ale economistilor conform carora oamenii iau decizii in urma gandirii rationale.

   Kahneman imparte gandirea in doua sisteme. Unul (Sistemul 1) este intuitiv si influentabil emotional, ceea ce il face „o masina ce trage concluzii” rapida si in general eficienta. Al doilea sistem (Sistemul 2) este incet si rational si ofera un mijloc de control al raspunsurilor pe care primul sistem le ofera, precum si capacitatea de a intelege lumea mai riguros decat permite intuitia. Totusi, acest al doilea sistem nu este numai incet, ci si lenes. Are tendinta de a accepta orice ii sugereaza primul sistem.

   Pentru a promova gandirea inceata, Kahneman roaga cititorii sa parcurga exemple de probleme cu ajutorul carora schiteaza „harta gandurilor”. Aceste probleme nu solicita doar mintea, ci si corpul: „Muschii se tensioneaza, presiunea arteriala creste.” Alternativ, letargia cognitiva protesteaza impotriva schimbarii, iar ochii devin sticlosi. Tragerea concluziilor necesita doar un mic efort. De aceea, Sistemul 2 nu se grabeste sa verifice Sistemul 1: o concluzie (pripita) nu solicita efort.

   Iata un exemplu:

1 + 1 = 2

   Este indeajuns sa privesti acest calcul simplu pentru a concluziona ca a) rezultatul este corect; b) nu exista un alt rezultat; c) nu era nevoie sa fie trecut rezultatul pentru a-i sti valoarea.

   In exemplul de mai sus, toate concluziile sunt emise de Sistemul 1 fara nici un efort, imediat, in timp real. Chiar si sa doresti sa vezi alt rezultat, in mod expres, nu vei reusi, deoarece Sistemul 1 iti va oferi automat, de fiecare data, rezultatul corect.

2477 – 1328 = 989

   Este rezultatul oferit corect? Ati facut calculul cu aceeasi usurinta (automata) cu care ati rezolvat (fara sa vreti!) prima problema? Rezultatul corect este 1149, insa exemplul dat nu pune accent pe corectitudinea raspunsului, ci pe procesul de gandire. Intr-o harta rudimentara, sa spunem, a gandirii, Sistemul 1 nu a reusit sa faca acest calcul imediat. DAR, pana sa intre Sistemul 2 in functiune si sa rezolve scaderea, s-au intamplat urmatoarele: Sistemul 1 a incercat sa aproximeze rezultatul, in acelasi timp semanaland Sistemului 2 ca este necesar un proces de gandire diferit (o gandire lenta). Cu toate acestea, pana sa intervina activ Sistemul 2 (un sistem lenes), posibil ca acesta sa-i fi „sugerat” Sistemului 1 sa treaca peste verificarea rezultatului si sa parcurga textul acestui articol mai departe. Daca ati inceput sa puneti Sistemul 2 la treaba si sa rezolvati scaderea, atunci nu numai Sistemul 2 a reactionat, ci si intregul vostru organism (analiza vizuala atenta, mana pe mouse a ramas nemiscata – muschi in repaus).

   Doua caracteristici fundamentale ale sistemului rapid (Sistemul 1; sistemul intuitiv) sunt ca acesta este impotriva pierderilor si nu poate emite statistici. Pentru intuitie, „pierderile cantaresc mai mult decat castigurile”. Lucrurile rele, in general, par sa ne impresioneze mai mult decat lucrurile bune. Psihologul John Gottman a enuntat ca, pentru ca o relatie sa ramana stabila, este nevoie de cel putin cinci interactiuni bune pentru a anula o interactiune rea. Chiar si in pasiune exista contabilitate, iar scorurile negative cantaresc mai mult decat cele pozitive.

   Gestiunea mentala este o abilitate estentiala pentru o specie sociala intensa plina de indivizi care in mod constant fac favoruri si obtin avantaje din interactiunea unuia cu celalalt. Aceasta este, insa, diferita de gandirea statistica. Intotdeauna cautam dupa cauza – in particular cauze umane – si suntem foarte predispusi sa concluzionam ca un eveniment l-a cauzat pe altul, atunci cand observam o asociere intre cele doua evenimente.

   In virtutea paragrafului de mai sus, nici macar nu intelegem pe deplin „cum arata” intamplarea. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, bombele aruncate de germani au ratat cateva cartiere din sudul Londrei, ceea ce i-a determinat pe englezi sa suspecteze ca spioni inamici s-ar fi ascuns in acele zone. Analiza statistica, totusi, a aratat ca ceea ce parea a fi o strategie a fost rezultanta sansei.

   In situatiile in care oamenii se straduiesc sa afecteze evenimente, alte posibile influente se sting in fundal, ignorate. In perioada in care Kahneman activa ca si psiholog militar in Israel, acesta a intalnit instructori de zbor care insistau ca laudarea performantei ridicate este contra-productiva. Instructorii au observat ca pilotii laudati pentru executia unei manevre foarte bine, o vor efectua mai rau a doua oara, pe cand pilotii certati pentru o manevra gresita o vor executa mai bine a doua oara. Instructorii au omis sa aprecieze ca, prin natura variatiilor, o tentativa notabil buna sau o incercare eronata vor fi urmate, in aproape toate cazurile, de o executie apropiata de medie: mai rea daca cea de inainte a fost foarte buna, mai buna daca cea de dinainte a fost foarte rea. Altfel spus, media este intotdeauna valabila ca si etalon, pe cand extremele („exceptional” si „foarte rau”) sunt influentate si de sansa.

   O observatie recenta din experienta autorului in Israel, asupra deciziilor de eliberare conditionata ale judecatorilor, arunca o lumina si mai nelinistitoare asupra facultatilor de gandire rationala a indivizilor aflati in pozitii cu autoritate. Sansele detinutilor de eliberare conditionata au atins circa 65% dupa ce judecatorii au servit masa, insa au coborat spre zero atunci cand judecatorii urmau sa serveasca masa. Explicatia nu este aceea ca foamea ii transforma pe judecatori in niste razbunatori, ci aceea ca gandirea rationala solicita energie. Per ansamblu, doar 35% dintre cererile de eliberare conditionata au fost acceptate, asadar epuizarea judecatorilor i-a influentat catre pozitia de refuz.

   Ingrijorator pentru idealul nostru de justitie, aceasta descoperire ilustreaza perfect de ce gandirea rapida vine pe primul loc si gandirea inceata pe locul al doilea. Judecatorii au devenit obositi si infometati. Majoritatea oamenilor si-au petrecut existenta obositi sau flamanzi sau chiar ambele in acelasi timp. Iar in astfel de conditii, oamenii sunt in particular vulnerabili. Gandirea rapida permite oamenilor sa se descurce atunci cand nu-si pot permite sa aloce resurse pentru gandirea lenta. Asadar, crearea unei situatii coerente doar cu informatiile disponibile imediat, cateodata, trebuie sa fie suficienta.

   Gandirea rapida nu reprezinta doar un mijloc de a face fata unei situatii de criza sau deficienta, totusi. Kahneman ii lauda acuratetea generala, eficienta si flexibilitatea: daca Sistemul 1 nu poate gasi raspunsul pentru o intrebare, va gasi o intrebare mai usoara si va raspunde la aceea. Insa tot el admite ca sistemul automat de gandire „nu poate fi cu adevarat educat”. Momentele in care ai nevoie cel mai mult de gandirea rapida sunt exact momentele in care nu te poti opri pentru a verifica daca nu cumva cazi in erori cognitive…

   Daca stii ce inidicii sa cauti, totusi, poti dezvolta o imagine mult mai clara cu privire la greselile altor oameni. Kahneman ofera cititorilor sai un vocabular pentru a descrie polarizarile gandirii, intr-un text care sondeaza atat propria-i munca, cat si „terenul” din care aceste concepte psihologice au fost culese, verificate si enuntate.

   Acest sumar este pe departe prea scurt pentru a captura complexitatea lucrarii Gandire rapida gandire lenta si lectura acestei carti aduce foarte multe alte observatii si intelegeri, in afara acestei recenzii. De exemplu, aflam cum expertiza si euristica sunt surse ale intuitiei, ori cum o gandirea unei persoane poate fi influentata prin inducere externa (programare neuro-lingvistica) si multe, multe altele. Pentru a evidentia cate resurse ofera aceasta lucrare, voi face listarea cuprinsului. Gandire rapida gandire lenta are 752 de pagini pline de cunostinte – o lectura cursiva, prietenoasa, usor de inteles. Este disponibila la editura Publica.

PARTEA INTAI: Doua sisteme – 1. Personaje din poveste; 2. Atentie si efort; 3. Controlorul lenes; 4. Masina asociativa; 5. Lejeritatea cognitiva; 6. Norme, surprize si cauze; 7. O masina de tras concluzii pripite; 8. Cum se emit judecatile evaluative; 9. Raspunsul la o intrebare mai usoara.

PARTEA A DOUA: Euristici si biasuri – 1. Legea numerelor mici; 2. Ancore; 3. Stiinta disponibilitatii; 4. Dicponibilitate, emotie si risc; 5. Specialitatea lui Tom W; 6. Linda: mai putin inseamna mai mult; 7. Cauzele taie statistica; 8. Regresiunea spre medie; 9. Moderarea predictiilor intiutive

PARTEA A TREIA: Increderea de sine excesiva – 1. Iluzia intelegerii; 2. Iluzia validitatii; 3. Intuitii versus formule; 4. Intuitia experta: cand putem avea incredere in ea?; 5. Perspectiva exterioara; 6. Motorul capitalismului.

PARTEA A PATRA: Alegeri – 1. Erorile lui Bernoulli; 2. Teoria estimarii sanselor; 3. Efectul de posesie; 4. Evenimente nefaste; 5. Modelul cvratipartit; 6. Evenimente rare; 7. Politici de risc; 8. Scorul emotional; 9. Inversari; 10. Incadrari si realitate.

PARTEA A CINCEA: Doua euri – 1. Doua euri; 2. Viata ca o poveste; 3. Experienta starii de bine; 4. Cum gandim despre viata.

   Gandire rapida gandire lenta de David Kahneman este disponibila la editura Publica

Discutii pe Facebook
Litera.ro
Continua sa citesti

Calendar cultural

mai, 2018

Filtreaza evenimente culturale

09mai(mai 9)17:30:s30iun(iun 30)17:30:sMemory Clouds.Galeria Anca Poterasu, Strada Plantelor nr. 58, Bucuresti Organizator: Institutul Francez din Bucuresti Tip eveniment cultural 2:Expozitie,Vernisaj Etichete eveniment culturalDecebal Scriba,expozitie,Institutul Francez din Bucuresti,Memory Clouds,vernisaj

Facebook

  • {{{ review.rating_post_title }}}
    User Avatar
    {{{ review.rating_title }}}

    {{{review.rating_comment | sstr | nl2br}}}

    Show

Trending

X