);
COnecteaza-te cu noi

Recenzii

MaRo, de Székely Csaba Marataonul Teatrului Independent Bucharest Fringe 2016

Publicat

pe

   Nu am reusit sa vad MaRo in FestCo, fiind in perioada pregatirii disertatiei si tare rau mi-a parut, mai ales cand am aflat ca a fost marele castigator (Cel mai bun spectacol, Cea mai buna interpretare masculina, Cea mai buna interpretare feminina).

   Asadar, pentru mine a fost o bucurie sa-l vad, venit  de la Târgu Mureş (produs in Studioul Yorick), in cadrul Maratonul Teatrului Independent Bucharest Fringe 2016, in sectiunea Competitie, si recunosc ca si faptul ca se juca la UnTeatru m-a entuziasmat, dorindu-mi sa ajung si in spatiul lor cel nou.

   Combinatia MaRo si UnTeatru a fost de bun augur. Spectacolul s-a jucat in sala cafenea, iar spectatorii au fost numerosi  si diversi: public consumator de teatru, dar si creator de teatru – regizori, actori. Maghiari si romani.

   Nu intamplator am specificat asta. MaRo este un spectacol facut de regizorul Andi Gherghe dupa textul lui Szekely Csaba, care suprinde in 10 scene puternic conturate si foarte intense, aspecte ale conflictului maghiaro-roman.

   Titlul este o abreviere a numelor celor doua comunitati (MAghiara si ROmana).Farmecul este deja plusat prin sensurile cuvantului format prin aceasta alaturare: maro in romaneste ar putea fi culoarea pamantului, iar in ungureste inseamna nici mai mult nici mai putin decat „caustic”.

MARO - spectacol de teatru   Actorii (aplaudati minute in sir in picioare) care ne fac partasi la aceste 10 episoade savuroase petrecute in Transilvania (apartinand si ei ambelor comunitati ) sunt: Raisa Ané, Benedek Botond Farkas,  Csaba Ciugulitu, Fodor Piroska, Hajdu Imelda, Ștefan Mura si Nagy István.M-au impresionat prin forta cu care joaca, prin umorul inteligent, prin rapiditate cu care trec de la un personaj la altul, prin faptul ca fiecare moment este foarte bine dozat, cu „masura”, matematic.Publicul este asaltat de energia transmisa de actori,prin modul in care ei sunt implicati si , nu poti sa nu razi, privesti realitatea si absurdul unor situatii cu hotote de ras.Actorii se transpun in situatii curajosi, in plin, scenele au un ritm rapid, si desi sunt diferite, compun un spectacol unitar.

Ștefan Mura, Raisa Ané, Csaba Ciugulitu, Piroska Nagy Fodor, Benedek Botond Farkas, Hajdu Imelda, Nagy István MaRo, in cadrul Maratonului Teatrului Independent Bucharest Fringe 2016, @UnTeatru Foto credit: Mihaela Petre

Ștefan Mura, Raisa Ané, Csaba Ciugulitu, Piroska Nagy Fodor, Benedek Botond Farkas,
Hajdu Imelda, Nagy István
MaRo, in cadrul Maratonului Teatrului Independent Bucharest Fringe 2016, @UnTeatru
Foto credit: Mihaela Petre

   Desigur, este un spectacol incarcat de simbolistica si de sensuri, nu este un spectacol comedie de factura usoara, din contra! MaRo reuseste sa satirizeze brutal si-n acelasi timp delicat datorita umorului, absurdul acestor conflicte duse la extrem ce continua sa apara  in relatiile romano-maghiare.

   Tot in partea de simbolistica, este de apreciat scengrafia deosebita a spectacolului, gandita si realizata de Adrian Ganea. Decorul este alcatuit din piese care pot fi folosite in mai multe scopuri pentru a sugera locul desfasurarii fiecarei scene: cuburi de lemn, masute de lemn, carora li se ataseaza spatare (de fapt figuri istorice reprezentative pentru „ambele tabere” cioplite in placi de lemn,care se ataseaza masutelor) devin scaune de birou, de banci scolare, de stat la masa. Nu putea lipsi fluturarea ambelor drapeluri, de-o parte si de cealalta a scenei.

  In acest spectacol fiecare detaliu este tratat cu atentie si folosit pentru sublinierea mesajului si sporirea umorului .Actorii vin imbracati in costume de scena neutre, negre, doar adaugand pe parcursul spectacolului elemente care sa sugereze tipologiile personajelor carora le dau viata, dar aliniati observam ca literele de pe tricourile lor formeaza acelasi mesaj „Ardealul e al nostru” atat in romana cat si-n maghiara.

   Muzica si sunetul adauga iar nuante amuzante, fiind folosite piese muzicale din folclorul ambelor popoare (de mentionat ca  spectatorii beneficiaza de subtitrari ale textului dar si subtitrari inedite si amuzante  ale cantecelor auzite pe fundal) iar ca intro sonor folosit pentru fiecare scena auzim ticaitul unui ceas sunet specific meciurilor de box.

MaRo, in cadrul Maratonului Teatrului Independent Bucharest Fringe 2016, @UnTeatru   Foto:Mihaela Petre

MaRo, in cadrul Maratonului Teatrului Independent Bucharest Fringe 2016, @UnTeatru
Foto:Mihaela Petre

   MaRo este incadrat intr-o animatie amuzanta, proiectata in intro-ul si la finalul reprezentatiei, doi unguri ajunsi la Poarta Raiului, din „cauze” romanesti, care isi povestesc intamplarile, impartasesc pareri (in Rai nu vor da peste romani), perfect pentru a ne introduce in atmosfera spectacolului si pentru a ne-o lasa impregnata in final.

   Eu mi-as duce toti prietenii la MaRo, daca as putea, de fapt i-am si innebunit pe toti povestind despre acest spectacol, si sper, daca nu vom mai avea ocazia in viitorul apropiat sa-i vedem in Bucuresti, sa facem o excursie cu destinatia Targu Mures, atrasi  de o reprezentatie  MaRo care ne-ar asigura si buna dispozitie si ne-ar extinde si orizontul cultural si mai ales ne-ar inlatura prejudecatiile.

   Desi am fost o sala mixta, la MaRo in cadrul Maratonului Teatrului Independent, am ras cu pofta impreuna, ceea ce pentru aproximativ doua ore, ne-a unit intr-o singura comunitate, de oameni iubitori de teatru.

Discutii pe Facebook
libhumanitas.ro

Actor visator independent in Bucurestii lui 2016, imi pare foarte bine, bine ne-am gasit! Militez pendru tandrete, armonie si frumos si asta se simte in tot ce sunt, deci si tot ce scriu, cu riscul de a fi siropoasa

Click pentru a comenta

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

Carte

INGERI RATACITI de Marius Albert Negut

Publicat

pe

recenzie de carte ingeri rataciti marius albert negut raftul cu idei

   Cartile lui Marius Albert Negut sunt mereu surprinzatoare. Fiecare pagina dezvaluie o noua experienta, un alt drum decat cel pe care erai convins ca ai plecat.

   In cazul romanului INGERI RATACITI citim o cronica al unor timpuri involburate si instabile, care partial isi dezvaluie acum consecintele.

   Ce imi place la scrierile lui Marius Albert Negut este ca in cadrul aceleiasi naratiuni schimba registrul si ba citesti un Bildungsroman (pana la urma urmarim niste personaje in devenirea lor – Gargamel, Ursu), ba o cronica istorica – evenimente de la revolutia din 1989 sau mineriade – ba un roman politist, asa cum este partea de final a romanului.

   Gliseaza cu maiestrie si in cel mai natural mod si cu planurile temporale –  1976, apoi 1995 – chiar impartite pe ore, ceea ce involuntar atrage atentia asupra evenimentelor. Si totul se impleteste firesc in mai multe fire narative care alcatuiesc o realitate dura si necrutatoare.

   E lumea de la marginea societatii cea pe care ne-o infatiseaza Marius Albert Negut, lumea subteranelor metroului, lumea aurolacilor si a celor pripasiti pe strazi.

recenzie carte Ingeri rataciti Marius Albert Negut   Sunt parti ale romanului care sunt de-a dreptul terifiante – orfelinatul in care este aruncat Radu  – sunt fraze care aproape dor atunci cand le citesti, scrise cu intensitate si fara mila, “Manolache scoase o sticla din fiset si isi turna atent in causul palmei. Ii puse lui Radu continutul, pe pielea plina de rani si incepu sa frece violent, hahaind incantate. Asa numita lotiune, era gazul pe care il tineau pentru paduchiosi.”

   Marius Albert Negut ne-a obsnuit deja cu abilitatea magica de a folosi limbajul argotic, care acum este parte integranta a cronicii si a prezentarii personajelor.

   Nici nu stii pentru cine compasiunea e mai mare – pentru Mihaita, zis Gargamel – copil al strazii, trecut prin suferinte greu de imaginat, pentru Radu Ursu, caruia destinul ii joaca festa dupa festa – cei apropiati il cred mort iar iubita lui Ana, se arunca in apele Dambovitei de pe podul Izvor – ca o alta Ofelie, Lia – hartuita de un tata vitreg , Iordache,  a,junsa si ea pe strazi.

   Acest Iordache este un personaj emblematic pentru realitatea romaneasca de dupa  Revolutie – securist de frunte, ajuns mare revolutionar si apoi senator, care se ocupa cu traficul de copii si organe. Ceea ce este dureros insa adevarat, este puterea pe care a avut-o si a pastrat-o fosta Securitate, si pe care acum o exercita in slujba unui rau suprem subjugat banului.

   Nu doar personajele sunt partea grea a romanului ci si atmosfera descrisa – catacombele metroului te duc cu gandul la catacombele Parisului, iar cei care au trait momentele din decembrie 1989 aproape le retraiesc cu toata teama si speranta de atunci, insa, surprizantor si cu umor “Poate ca soldatii, ei au tras in aer, dar daca revolutionarii au tras aerul acela in piept?” .Maiastra utilizare a sensurilor verbului “a trage” ne arata cat de sensibil este autorul la valentele limbii romane.

   Tehnica folosita  este cea a unei naratiuni  gen papusa Matrioska – intr-un cadru general  – strada Veseliei  sau subteranele metroului, apar alte naratiuni – povestile de viata spuse de Radu Ursu si Lia si descrierea momentelor din decembrie 1989.

   Partea de final este aducatoare de suspans maxim – Marius Albert Negut stie cum sa construiasca  naratiunea in asa fel incat sa pastreze aproape cititorul iar finalul vine ca o eliberare, ca o apa linistita care acopera tot raul si lasa sa pluteasca doar binele.

   “Cuvintele vindeca! Nu as fi crezut niciodata, dar asa este!Cuvintele elibereaza sufletul din temnita pe care, acesta, singur, speriat si-a construit-o, incercand naiv sa se protejeze de raul ce vrea sa ii franga aripile.”

   Asa reuseste autorul sa ne convinga de speranta pe care trebuie sa o avem ca orice inger ratacit isi gaseste drumul.

Romanul INGERI RATACITI este o experienta nu doar de lectura ,dar si de viata pe care m-as bucura sa stiu ca o va parcurge multa lume, mai ales avand in vedere vremurile pe care le traim!

Discutii pe Facebook
libhumanitas.ro
Continua sa citesti

Carte

50 cele mai frumoase scrisori de dragoste din toate timpurile

Publicat

pe

Cele mai frumoase scrisori de dragoste

     Din dorinta de a descoperi tainele unei lumi demult uitate am dat intamplator peste o carte ce poarta numele de “50 cele mai frumoase scrisori de dragoste din toate timpurile”, realizata de David H. Lowenherz.

Scrisori de dragoste    Cu un oarecare scepticism am strabatut adevarate destainuri ale lui Mozart, Michelangelo, Balzac, Beethoven, Kafka, Hemingway si multi altii, toate adunate intr-un volum de exceptie.

    Fiecare manuscris purta cu el la acea vreme trairi si sentimente dintre cele mai felurite: dor, disperare, pierdere, amaraciune, respect, prietenie, recunostinta, gelozie sau poate chiar fericire si indoiala.

Scrisori de dragoste   Cei care isi puneau gandurile in scris reuseau sa inteleaga ca“ existau momente cand nimic nu vorbea mai tare ca un cuvant mut, scris pe o bucata de hartie”, de la oameni simpli, poeti, carturari, filozofi, toti isi exprimau trairile in aceeasi maniera, fie ea mai ordonata, fie insotita de pete de  cerneala, cuvinte sterse si urme de cafea.

 Epistolele surprind dragostea intr-o forma proprie si individuala, de la o dragoste tandra, ca cea dintre W.A.Mozart si Constanze Mozart, la una pasionala: Ludwig van Beethoven catre “Eterna iubita”  sau poate chiar una  interzisa ca cea dintre Henric al VII-lea si Anne Boleyn.

   Maniera scrierilor te ajuta sa-ti conturezi in timp si spatiu o imagine a celui care urma sa expedieze scrisoarea, intensitatea cuvintelor si dorinta nestavilita de a primi un raspuns, unul care sa inlature distanta si dorul, il fac pe cititor sa traiasca emotia fiecarui cuvant.

    Intr-o lume in care predomina tumultul, aceste epistole opresc timpul in loc si sugereaza necontenit ca trairile, sentimentele si momentele cu adevarat importante cer timp si rabdare. In arta epistolara acestea se masoara in idei, transcrieri si raspunsuri mult asteptate.

Scrisori de dragoste

 Ludwig van Beethoven catre “Eterna iubita”

         Al tau pentru totdeauna

         A mea pentru totdeauna

               A noastra pentru totdeauna

Discutii pe Facebook
Continua sa citesti

Carte

Ce vreti sa fiti in viata? Vulturi sau viermi? Inocenta pacatului, de Marius Albert Negut.

Publicat

pe

Ce vreti sa fiti in viata? Vulturi sau viermi?

   Cartea lui MARIUS ALBERT NEGUT – INOCENTA PACATULUI deschide aceasta intrebare provocatoare.

   Nu m-am gandit pana acum ce poate iesi, peste timp, din GROAPA lui Eugen Barbu.

   Am aflat acum – a iesit un alt scriitor, crud si dureros de veridic – Marius Albert Negut cu al sau roman Inocenta Pacatului.

   Parca citeam o continuare  a romanului scris de Eugen Barbu. Sunt lecturi incomode care ridica probleme de toate felurile si care te scot din starea de confort.

   Eugen Barbu la vremea lui ne aducea im prim plan o lume despre care toti stiam ca exista, dar cu totii o ignoram si la fel face si Marius Albert Negut.

recenzie Inocenta pacatului website cultural   Cutaridei ii ia locul parcul Humulesti, intamplarile sunt la fel de violente si tin de o lume aparte – a consumatorilor de droguri si a tiganilor, a fricii de Securitate, urat mirositoare si intinzandu-se ca lepra si a unei povesti romantice de dragoste dintre profesorul Mihai Carp si sotia sa.

   Ne sunt prezentate simboluri iconice  ale unor lumi paralele, pe langa care trecem si ne facem ca nu o vedem. Consumatorul de droguri – Amalia, copilul de tigani dornic sa isi depaseasca conditia – Peti si profesorul – Mihai Carp, securistul – maiorul Datcu.

   Cartea e o lectura de suspans,  te tine cu sufletul la gura pana la final, inocenta pacatului este umbra intregii naratiuni.

   Se dezvaluie asa cum nu te astepti, inceputul te duce cu gandul catre alte pacate, al carnii , al betiei, hotiei, insa sensul e mult mai profund.

   Mihai Carp pacatuieste printr-un denunt fals. Tatal Amaliei, alcoolic, pacatuieste violandu-si propria fiica. Peti, copilul de tigan fugit din satra in lume, pacatuieste prin hotie. Maiorul  Datcu este reprezentantul fricii – securistul care o ancheteaza pe mama profesorului si apoi chiar pe el.

   Umbra pacatului se intinde si te face sa te intrebi – care din ele e cel innocent?

   Parcurgem un traseu intre lumi paralele, una este povestea profesorului Mihai Carp, alta este povestea Amaliei sau a lui Peti. Planurile temporale gliseaza si ele  intre timpul dictaturii comuniste si anii de schimbare care au urmat.

   Autorul foloseste cu maiestrie si limbajul argotic si in acest fel autenticitatea este garantata, insa nu uita sa explice in notele de subsol si cuvinte care folosite in epoca dictaturii comuniste aveau un sens aparte – RIC – de exemplu.

   La fel procedeaza si in capitolele care descriu lumea consumatorilor de droguri, o lume tulbure si haotica in care Amalia pluteste catre neant.

   Intr-un cuvant, romanul INOCENTA PACATULUI este o lectura complexa si o naratiune scrisa cu un simt al cuvantului si atmosferei deosebit.

   Iar intrebarea ramane provocarea lumii in care traim – vulturi sau viermi – finalul e deschis pentru fiecare si speranta inca exista.

Discutii pe Facebook
Litera.ro
Continua sa citesti

Calendar cultural

septembrie, 2018

Filtreaza evenimente culturale

Niciun eveniment cultural

Facebook

Trending

X