Les monstreuses saveurs du palais – sau numele demonului tau interior

0
322
Les monstreuses saveurs du palais

   Les monstreuses saveurs du palais este un proiect foarte fain despre care vreau sa va vorbesc. Dupa cum, probabil, ati ghicit din titlu, este un proiect cu si despre monstri. Dar nu este despre monstrii imaginati, nu este o epopee a fanteziilor SF cu monstri si demoni. Este un proiect despre monstruletul acela ascuns in cotloanele sufletului fiecaruia dintre noi, despre acel demon care, din cand in cand, iese la suprafata si face ravagii.

   Nu vorbesc aici despre o forma de supranatural, ci despre o realitate pe care, desi uneori nu o percepem ca atare, trebuie sa invatam sa o analizam si sa o stapanim. Suntem fiinte duale. Nu exista, in structura noastra interioara doar germeni ai Binelui sau doar ai Raului. Suntem, deopotriva, bun si rai, ingeri si demoni. Si umani, iar asta e cel mai important. Pentru ca cel mai des uitam sa fim umani. Uitam ca avem slabiciuni, manii, nevroze, defecte si limitari. Iar atunci, acel demon interior gaseste terenul propice pentru a iesi la suprafata si devenim distructivi si autodistructivi. Pentru ca nu ne acceptam umanitatea. Pentru ca am invatat sa ne suprimam emotiile, sa adoptam masti sociale si sa „functionam”. Nu stiu despre voi, dar pe mine ma scoate rau de tot din sarite acest termen de „ a functiona”. Un ceas functioneaza, o masina, un calculator. Dar noi? Cum putem noi sa ne obiectivam atat de mult ca fiinte incat sa spunem despre noi ca „functionam”? Si asa, functionand zilnic, uitam sa traim. Masca, limitarea sociala devine realitatea noastra, iar zambetele devin toate asemanatoare.

Les monstreuses saveurs du palais

   Pe fondul acestei realitati vine proiectul Cristianei Negoescu, Les monstreuses saveurs du palais. Este vorba despre un experiment artistic hibrid care imbina artele vizuale, auditive si performative, intr-un scop terapeutic. Deseori, in ultima vreme, am auzit despre acest concept al terapiei prin arta, dar, in niciunul dintre cazurile studiate si analizate de mine, el nu a fost mai clar si mai evident ca in acest proiect. Cristiana Negoescu este o artista specializata in arta fotografiei si care, in procesul sau creativ, da nastere unor fotografii spectaculoase, dure, socante si care evidentiaza perfect conceptul de demon interior.

   Pe data de 6 iunie, la Carol 53, va avea loc vernisajul Cristianei cu aceste fotografii. Departe de a fi, insa, un vernisaj clasic, proiectul este gandit intr-un mod interactiv si care sa implice cat mai mult participantii. Nu exista conceptul de a veni, a privi fotografiile si a pleca. Tot proiectul reprezinta un experiment unic in Romania si este alcatuit din trei parti: partea vizuala, cea in care participantii vor fi invitati sa priveasca fotografiile si sa se lase hipnotizati de povestea lor, partea tactila si auditiva, in care participantii vor fi invitati, dupa vizionarea expozitiei, intr-o alta camera, complet intunecata. In aceasta camera a tenebrelor, in care nicio sursa de lumina nu va patrunde, participantii vor parcurge un drum initiatic, atat in plan fizic, cat si in plan spiritual. Pentru a ajunge in urmatoarea camera, ei vor fi nevoiti sa traverseze in intuneric, in timp ce, pe fundal, se vor auzi diferite sunete (racnete, tipete, etc) care sa ii faca sa se incordeze si sa renunte, automat, la identitatea sociala adoptata. De asemenea, in aceasta camera vor exista performeri imbracati in costume zentai care vor atinge si vor imbratisa participantii. Ulterior, la iesirea din aceasta a doua camera, participantii vor ajunge in cea de-a treia camera unde vor da peste o petrecere. Intr-o atmosfera de muzica senzoriala si usor psihedelica, participantii vor primi combiezoane, iar petrecerea va dura pana dimineata. Principiul de baza al intregului proiect tine de contractie si expansiune, in sensul in care, participantii sunt introdusi usor, initial, in lumea demonilor interiori prin vizionarea vernisajului, ulterior, ajungand la paroxism prin parcurgerea camerei intunecate. Iar, in final, in momentul in care incordarea atinge nivelul sau maxim, petrecerea are rolul de a relaxa complet si de a le permite participantilor sa isi petreaca restul serii dansand si exprimandu-se exact cum simt sa o faca, fara absolut nicio masca sociala si fara nici o constrangere impusa de statut, reguli si cutume.

Les monstreuses saveurs du palais

   Care este scopul acestui drum initiatic? Intocmai precum in basmele si legendele in care eroul este nevoit sa parcurga un drum presarat cu incercari pentru a evolua, pentru a iesi din zona de confort si pentru a deveni cea mai autentica varianta a sa, conceptul proiectului se bazeaza pe aceeasi idee. Rolul basmelor si al legendelor, dincolo de forma de amuzament pe care o presupun, este acela de a revela anumite arhetipuri care tin de structura fiintei umane. Ceea ce intelegem acum prin iesire din zona de confort, prin dezvoltare personala (personal, urasc termenul pentru placiditatea sa), se traduce perfect in legende si basme prin alegoria eroului care trebuie sa faca fata unor incercari. Acestea nu sunt concepte noi, ele exista de cand exista Omul, pentru ca sunt inerente fiintei. Singurul lucru pe care l-a facut societatea moderna a fost traducerea lor intr-un limbaj devenit standardizat. Istoria umanitatii cuprinde, in interiorul sau, adevarul dat de aceste arhetipuri.

   De aceea, avand la baza ideea de parasire a spatiului social si cultural pentru a patrunde in spatiul individual, acolo unde, sub straturile acumulate de-a lungul timpului, fiinta umana ramane autentica, Les monstreuses saveurs du palais, vine cu propunerea acestui experiment pentru toti cei care sunt insetati de cunoastere si de autocunoastere. Pentru cei care vor sa devoreze lumea din jurul lor si sa o inchida in sine. Pentru cei care isi abandoneaza temerile pentru a descoperi ce ce afla dincolo de ele. Pentru cei care vor sa afle numele demonului lor interior si sa il imblanzeasca. Si, in definitiv, pentru toti cei care vor sa experimenteze nu retete culinare noi, ci cu propria fiinta.

   Cei care s-au saturat de costume si camasi scrobite, cei care s-au saturat de un limbaj de lemn care nu comunica nimic, cei care s-au saturat sa li se spuna ce trebuie sa faca, cum trebuie sa se comporte si ce sa simta, cei care s-au saturat sa taca atunci cand vor sa urle si cei care s-au saturat sa faca conversatie de complezenta atunci cand vor sa taca, in fine, toti cei care poarta cu sine germenii revoltei impotriva unui sistem social care, sub masca unui individualism la comun (da, non-sens), decupeaza din fiecare, putin cate putin, partile „incomode” si partile care nu se incadreaza, sunt asteptati sa ia parte la acest proiect.  Les monstreuses saveurs du palais are loc intr-un spatiu lipsit de forma geometrica concreta a unui patrat. Aici nu vei fi indesat intr-un patrat si nu vei fi intins pe un Pat al lui Procust. In spatiul proiectului, formele se muleaza dupa fiinta si nu invers. Iar autenticitatea este singura promisiune pe care o face experimentul.

[Pagina web Les monstreuses saveurs du palais]

[Facebook]

Discutii pe Facebook
libhumanitas.ro

LEAVE A REPLY

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.