);
COnecteaza-te cu noi

Film

Kyra Kyralina, in regia lui Dan Pita, in avanpremiera

Publicat

pe

Kyra Kyralina - Dan Pita

   În seara zilei de 2 septembrie, am participat in calitate de reprezentanta a “Raftului cu idei” la avanpremiera peliculei Kyra Kyralina, ultimul film regizat de Dan Pita. Filmul este inspirat din nuvela omonima a scriitorului Panait Istrati si este produs de Castel Film (cu sprijinul Centrului National al Cinematografiei si al Societatii Romane de Televiziune), investitia in aceasta productie fiind estimata la 1,5 milioane de euro.

kyra kyralina - Panait Istrati

Panait Istrati (1884 – 1935)

   Dupa vizionarea peliculei, scena salii de cinema “Elvira Popescu” a fost ocupata de o parte din echipa de productie, presupus dornica a fi luata la intrebari. Recunosc ca m-am simtit stingherita ca nimeni nu indraznea sa zica nimic, iar dupa ce altcineva s-a incumetat sa intrebe care au fost costurile productiei, mi-am zis ca e cazul sa trecem la esenta si i-am adresat domnului Pita urmatoarele intrebari, textual: “De ce Panait Istrati si de ce Kyra Kyralina?”.

   Dumnealui intai s-a amuzat pe seama titulaturii publicatiei de fata, dupa care a etichetat intrebarile mele drept “intrebari de copil mic”. I-am spus ca mi le asum si am asteptat raspunsul, preferand sa nu adaug ca, daca toata lumea i-ar fi intuit intentiile regizorale, ce rost ar mai fi avut sesiunea de intrebari?! Zic si eu…in fine, recunosc ca, de regula, combat pertinent astfel de replici arogante, dar, din respect fata de cei 76 de ani ai domnului Pita, am preferat sa-i ascult raspunsurile, fara sa comentez faptul ca mare parte din generatia tanara habar n-are cine-i Panait Istrati, motiv pentru care mi s-a parut firesc sa-i adresez intrebarile susmentionate, ca doar nu a intentionat sa se adreseze unui public restrans.

   Desi dumnealui a declarat, drept raspuns la intrebarile “de copil mic”, ca Panait Istrati este un autor “mereu actual” (acest raspuns fiind preluat de mai toate publicatiile prezente ca element esential al declaratiilor regizorului),  am banuiala ca filmul nu va fi usor digerat de publicul larg. Ba nici chiar de cei care ii indragesc opera lui Panait Istrati, pentru ca, desi pentru acestia va fi “mereu actual”, filmul nu reuseste sa recreeze atmosfera istratiana decat intr-o oarecare masura.

   Mai exact, aceasta masura priveste scenografia, atmosfera istratiana fiind recreata gratie decorurilor lui Catalin Rusu, costumelor Oanei Paunescu si muzicii lui Adrian Enescu. Insa prestatiile actoricesti au anihilat efectul produs de elementele de recuzita, cel putin pentru mine care am fost si sunt fascinata de cartile sale.

   Personajele lui Panait Istrati au forta, sunt pasionale si voluptuoase, pe cand personajele din film mi-au parut lipsite atat de vlaga, cat si de emotie.  Mama Kyralinei si a lui Dragomir este de o voluptate aproape masculina ca intensitate, insa actrita Iulia Dumitru, o figura foarte expresiva, de altfel, nu reuseste sa inspire decat frivolitate. Cea care o interpreteaza pe Kyralina are macar scuza de a nu avea studii actoricesti, deci nici aceasta nu reuseste sa transpuna pe ecran decat infatuarea Kyralinei, insa nu si celelalte caracteristici ale personajului istratian: aptitudinile de odalisca, spiritul vindicativ, dorinta de a domina, etc. .

   Dragomir mi s-a parut cel mai gresit interpretat personaj. Mai degraba am apreciat prestatia actoriceasca a pustiului ce-l interpreteaza pe Dragomir copil fiind, insa Corneliu Ulici ascunde toata esenta personajului originar: pe ecran apare o victima a imprejurarilor, insa cartea ne-a dezvaluit, intr-o maniera decenta, atat latura sa incestuoasa, cat si pe cea pederasta, dar si pervertirea la alte pacate lumesti, insa nu de ordin carnal. Mai mult decat atat, Dragomir este un personaj intr-o continua agitatie,  bantuit de dorinta de a fi liber, cautandu-si necontenit alter ego-ul feminin, pe Kyralina.

   In ciuda acestor repere istratiene, Dragomirul lui Dan Pita este o figura stearsa si mult prea statica, atat in atitudine, cat si in emotii. De altfel, si scenele de interior au fost cam statice, fiind nevoie de mai multa vitalitate scenica pentru a descrie paradisul dionisiac si pagan al casei mamei celor doi frati.

   Am fost insa placut surprinsa de prestatia lui Mircea Rusu, ce-l interpreteaza pe tatal celor doi, singurul actor ce a conferit autenticitate personajului sau.

   Si apropo de autenticitate, desi firul epic respecta pana la un anumit punct sursa de inspiratie, iar in film sunt preluate pasaje intregi din carte, dupa disparitia mamei evenimentele sunt prezentate intr-o alta ordine decat cea istratiana, ba chiar sunt distorsionate.

Kyra Kyralina - Dan Pita

regizorul Dan Pita | sursa foto: libertatea.ro

   Închei printr-un fragment din carte, care reflecta concluzia mea cu privire la acesta ecranizare: “O viata de om nu se poate istorisi, nici scrie. O viata de om, care a iubit lumea si a strabatut-o, e si mai cu neputinta de povestit. Dar când acesta a fost un om pasionat, când el a cunoscut toate formele fericirii si ale nenorocirii, strabatând pamântul, atunci e aproape o îndrazneala sa încerci sa redai o imagine vie despre ceea ce a fost viata lui. Mai întâi, e o imposibilitate pentru el însusi; de asemeni pentru cei ce trebuie sa-l asculte.

   Farmecul, pitorescul, partea interesanta a vietii unui om cu temperament puternic, zbuciumat si, în acelasi timp, aventuros, nu sta totdeauna în faptele izbitoare ale acestei vieti. Frumusetea trebuie cautata de cele mai multe ori în amanunte. Dar cine sta sa asculte amanunte? Cine le poate gusta? Si, mai ales, cine le-ar putea întelege?”

Discutii pe Facebook
libhumanitas.ro

Pentru ca lucrez in domeniul juridic, un domeniu mult prea pragmatic pentru firea mea romantica, evadez cat de des pot in lumea artelor: citesc neaparat inainte de culcare, ador cinematografia non-hollywoodiana si fotografiez secvente de frumos. In lumea pianului evadez prea rar, din pacate, pianul ramanand in casa parinteasca, dar muzica ma insoteste non-stop. Sufletul mi-e ca o carte deschisa, dar scrisa codificat, cu coperte frumoase si scriitura melodioasa.

5 comentarii

5 Comments

  1. dragos c

    03 sept., 2014 at 23:29:46

    eu zic ca n-am înteles noi, caci doar oamenii de cinema si un anumit public vor întelege, asa cum a zis domnul pita. :)

  2. Emma

    04 sept., 2014 at 14:24:11

    Clar! … :))

  3. Pingback: Kyra Kyralina, înca un film foarte prost de Dan Pita | Jurnalul Bucurestiului

  4. Pingback: Cele mai proaste ?i populare filme române?ti din 2013-2014, partea II | DISCERNE

  5. Hosting

    06 dec., 2016 at 18:37:22

    Decaderea treptata, dar sigura, a lui Dan Pita ca regizor dupa prabusirea comunismului si a cenzurii este un fapt care nu mai avea nevoie de o noua confirmare.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

Film

Molly’s Game. Despre cea mai puternica femeie din lumea pokerului ilegal – cronica de film

Publicat

pe

molly's game cronica de film recomandare

   Molly’s Game (Jocul lui Molly) este un film bazat pe autobiografia notoriei Molly Bloom, o antreprenoare care reuseste intr-un timp foarte scurt sa conduca un adevarat imperiu al pokerului ilegal din Los Angeles si New York.

   Provenind din o familie de perfectionisti, Molly ajunge sa fie pe locul 3 in clasamentul celor mai buni schiori din America de Nord, insa la etapa de calificare din 2002 a Olimpiadei de Iarna aceasta se accidenteaza grav, punand capat carierei de schioare. In ciuda dorintei tatalui ei de a urma facultatea de drept, Molly decide sa isi ia un an liber si se muta in Los Angeles. Se angajeaza ca ospatarita in un club de lux, unde il intalneste pe Dean, un dezvoltator imobiliar falit. Acesta o angajeaza ca asistenta personala si o introduce in lumea pokerului ilegal.

   Molly reuseste sa castige sume mari de bani din bacsisul lasat de jucatorii pe care ii aduna Dean la masa sa, si odata ce intelege cum functioneaza jocul, incepe sa aduca din ce in ce mai multi jucatori. Dean insa, devine gelos pe adaptabilitatea si capacitatea lui Molly de a relationa cu ceilalti jucatori si o concediaza. In momentul in care majoritatea ar fii fugit cu coada intre picioare, Molly se foloseste de relatiile create si incepe sa organizeze seri de poker pe cont propriu.

   In cateva luni, devine cea mai cunoscuta organizatoare de poker ilegal din Los Angeles, statut pe care si-l pastreaza timp de 7 ani, fiind apoi fortata sa isi mute afacerea in New York, unde continua timp de inca 2 ani. Masa acesteia era frecventata de o multime de celebritati (Leonardo DiCaprio, Macaulay Culkin, Ben Affleck), dar si membri ai mafiei rusesti din Brooklyn.

   Pe 16 aprilie 2013, Molly este arestata si acuzata impreuna cu alte 33 de persoane pentru o operatiune de spalare de bani si jocuri de noroc ilegale in valoare de 100 de milioane de dolari. In 2014 Molly scrie un roman autobibliografic unde descrie experienta traita in aceasta lume periculoasa, numit “Jocul lui Molly: Adevarata poveste a femeii de 26 de ani din spatele celui mai exclusivist, joc de poker ilegal cu mize mari din lume” (titlu original – Molly’s Game: The True Story of the 26-Year-Old Woman Behind the Most Exclusive, High-Stakes Underground Poker Game in the World).

Discutii pe Facebook
Libris.ro
Continua sa citesti

Film

Horace si Pete – un serial tragicomic de Louis C. K.

Publicat

pe

Horace si Pete - cronica film, serial de comedie

   Louis C.K. este cunoscut pentru cariera sa de comediant, pe care ulterior a transformat-o in actorie cu serialul Louie, produs in 2010. De data aceasta Louis surprinde cu o productie dramatica, filmata ca o piesa de teatru, in care dezvolta in cel mai realist mod o serie de subiecte diverse de la familie, abuz, relatii, politica si sexualitate.

   Horace si Pete (Horace and Pete’s) este un serial despre doi frati, introvertitul Horace (Louis C. K.) si fratele sau bolnav psihic Pete (Steve Buscemi), actualii proprietari ai barului irlandez „Horace and Pete’s”. Barul este mosternire de familie si dateaza din 1916, trecut din generatie in generatie, mereu condus de un Horace si un Pete. Condus traditional, barul nu serveste bauturi mixte, iar pretul este variabil in functie de clienti.

Steve Buscemi si Louis C. K.

   Produs din banii proprii, fara niciun fel de promovare, Horace si Pete este un serial facut de Louis C. K. in stilul lui Eugene O’Neill, difuzat pe site-ul propriu. Alaturi de Steve Buscemi, Louis C. K. i-a ales personal pentru a juca in serialul sau pe Alan Alda, Edie Falco, Laurie Metcalf si Jessica Lange. Primit foarte bine de critici, serialul a fost nominalizat la doua premii Emmy si a castigat Premiul Peabody, care onoreaza povestile cele mai puternice, luminante și revigorante din televiziune, radio și mediul online.

   Una dintre scenele mele favorite este momentul in care fosta sotie a lui Horace vine in vizita la bar si acestia reusesc sa comunice dupa o lunga perioada de tensiune, iar schimbul de replici dintre acestia este absolut genial prin profunzimea simplismului:

Horace: – Nu mai pari sa fii suparata.
Sarah: – Nu. Am fost atat de suparata pe tine, ma plimbam toata ziua cu niste sentimente negative, despre ce ai facut si ma gandeam ca intr-o zi ceva se va schimba, ca voi fi coplesita de un val de bunatate, sau ca o sa reusesc sa gasesc un alt mod de a privi lucrurile si ca te voi ierta si ma voi simti mai bine, dar in schimb, ce se intampla e ca timpul face ca sentimentele sa dispara, se diminueaza cu trecerea timpului, dispar si nu poti sa iti dai seama. E destul de trist daca te gandesti.

   Horace si Pete este o productie originala, care reuseste in cele 10 episoade sa treaca dincolo de film si sa isi provoace telespectatorii sa se gandeasca la dramele personajelor, sa le asimileze si sa le traiasca totodata impreuna cu acestea. Este surprinzator sa descopar ca un comediant pe care l-am urmarit de ani de zile luand in deradere mondenitatile vietii, poate produce ceva de o asemenea profunzime si cu o seriozitate care lipseste din multe productii moderne.

Discutii pe Facebook
Libris.ro
Continua sa citesti

Film

Gunpowder – o miniserie istorica bazata pe “Tradarea Iezuita” din 1605

Publicat

pe

Gunpowder serial istoric cronica film

   Gunpowder este o productie britanica de televiziune ce-l are drept co-fondator pe Kit Harington, cunoscut pentru rolul sau din Game of Thrones (Jon Snow). Miniseria are in centru faimoasa tentativa esuata de asasinare a regelui Iacob I al Angliei din 1605, cunoscuta ca si “Complotul Prafului de pusca” sau “Tradarea Iezuita”.

   Serialul produs de HBO pentru BBC One ii aduce in rolurile principale pe Harington, care este un descendent direct al personajului jucat Robert Catesby, Liv Tyler in rolul lui Anne Vaux, Peter Mullan intepretandu-l pe Henry Garnet si Mark Gatiss ca Sir Robert Cecil.

Dupa moartea reginei Elisabeta I din 1603, regele Iacob al IV-lea al Scotiei ii urmeaza pe tronul Angliei si urmeaza o perioada intensa de persecutie a catolicilor. Personajul principal este Robert Catesby, un rebel al vremurilor inca din vremea Elisabetei, scapa doar cu amenzi datorita apartenentei sale la o familie cu prestigiu. Satul de lipsa tolerantei religioase, Catesby conduce un grup de catolici englezi, printre care notoriul Guy Fawkes, intr-un complot de asasinare a regelui. Acestia planuiesc sa arunce in aer Camera Lorzilor, folosindu-se de 36 de butoaie cu praf de pusca.

   Miniseria reuseste sa redea o imagine extreme de realista a vremurilor, asa cum ne-am obisnuit de la productiile HBO bazate pe fapte istorice. Atrocitatea torturilor vremii folosite pentru obtinerea marturisirilor si metodele de executare infioratoare sunt ilustrate explicit pe parcursul celor trei parti ale seriei, reusind sa aduca in prim plan cruzimea si neinduplecarea guvernarii perioadei. Totodata, productia scoate in evidenta curajul extraordinar si pasiunea pentru dreptate a celor cativa care au incercat cu pretul propriei vieti sa schimbe sistemul.

   Gunpowder ne aduce aminte ca exista o perioada cand loialitatea, iubirea, vitejia si solemnitatea erau cele mai de pret avutii, pentru care merita sa sacrifici orice. Iubitorii filmelor istorice, asemeni mie, vor indragi cavalerismul personajelor masculine si puterea acestora de a lupta neinfricati, chiar si atunci cand inaintea lor nu mai exista altceva decat moartea sigura.

Discutii pe Facebook
Libris.ro
Continua sa citesti

Calendar cultural

iunie, 2018

Filtreaza evenimente culturale

09mai(mai 9)17:30:s30iun(iun 30)17:30:sMemory Clouds.Galeria Anca Poterasu, Strada Plantelor nr. 58, Bucuresti Organizator: Institutul Francez din Bucuresti Tip eveniment cultural 2:Expozitie,Vernisaj Etichete eveniment culturalDecebal Scriba,expozitie,Institutul Francez din Bucuresti,Memory Clouds,vernisaj

Facebook

Trending

X