Hipster-eala – un paradox?

0
1095
hipster

   Înca din frageda pruncie am fost mioapa si mereu când ma duceam cu ai mei la magazinul de ochelari aveam inima strânsa: speram sa îmi cumpere unii cât mai discreti, în nici un caz din aia „de baba” cu rame foarte mari si groase. În acceptiunea mea si a celor din generatia mea, acei ochelari erau tot ce putea fi mai rau pentru statutul tau social, îi consideram urâciosi, de baba, demodati, de tocilar fara viata…într-un cuvânt, daca era dupa mine i-as fi interzis. Aveam note mari, ochelari acceptabili, ma îmbracam simplu, clasic si toti ma considerau uncool, demodata, tocilara.

   Tare mi-a fost mirarea sa descopar în anii trecuti ca ceea ce uram cu mare îndârjire în preadolescenta a devenit o moda si s-a transformat într-un stil de viata care pare-se ca a luat amploare în ultimii 3 ani.

   Am vazut multi pusti (adepti ai curentului hipster), care, daca acum câtiva ani ar fi considerat foarte cool sa iesi în evidenta prin opulenta, prin bling-blinguri, prin chestii care sa-i faca sa para smecheri, acum lupta sa iasa în evidenta prin imaginea de om mediocru, cu un stil vestimentar sters, cu o imagine de persoana culta si cu o atitudine care se vrea a fi boema, un nou mod de a întelege aceasta boemie.

   Demagogia este cuvântul care descrie cel mai bine curentul: hipsterul iubeste muzica underground, formatiile dubioase pe care nu le stie nimeni, merge în cluburi ieftine- bombe, savureaza boem o bere pentru care a cersit bani de la parinti o saptamâna, umbla îmbracat modest, nearanjat, dezordonat, merge la evenimente care se vor a fi culturale, doar de dragul de a merge. Poarta acei ochelari oribili care mi-au marcat copilaria, bineînteles ca fara dioptrii, si se prefac ca-s cititi. Merg doar în Vama Veche fara sa stie ce a fost aceasta cândva. Cu alte cuvinte, mimeaza o categorie sociala privita chiorâs pe vremea mea: tocilarul, acestei tipologii adaugându-i-se si unele trasaturi antitetice cu ceea ce înseamna un adevarat reprezentant al categoriei mai sus mentionate: sociabilitatea, rebeliunea si dorinta snoaba de distractie, de a sti tot ce misca în cluburile de mâna a doua.

hipster

   Ce este mai frapant este ca hipsteri devin în proportie de 90% cei care sunt tocmai opusul a ceea ce însemna „un adolescent miop” pe vremea mea. Îsi asuma un fel de a fi fals, în cautarea a ceea ce sunt de fapt, merg si ei cu ciurda, în sensul curentului, al modei temporare, fara sa îsi puna întrebari. De ce? De ce urmaresc forme fara fond?

   Eu cred ca este de vina tocmai o admiratie din subconstientul lor colectiv pe care niciodata nu au recunoscut-o: admiratia pentru colegii lor simpli, la locul lor, cu „temele” facute, care au un aer boem si intelectual. Cred ca pe acelasi calapod a mers si curentul EMO pe care l-am prins eu în primul an de facultate: admiratia pentru tipologia tânarului neînteles si „în lumea lui” din clasa. Faceau pe tristii…era de fapt o mima, o chestie autoindusa în subconstient, o moda, o forma fara fond. Probabil ca, asemenea acestora, si hipsterii vor disparea încet-încet facând loc altor mode.

Articol trimis de Ioana Despina Savinescu-Camino

hipster

Discutii pe Facebook
AdevarulShop.ro

LEAVE A REPLY

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.