Editura Spandugino la Gaudeamus 2016

0
280
Editura Spandugino la Gaudeamus 2016

Comunicat de presa

LANSĂRI DE CARTE ÎN CADRUL TÂRGULUI INTERNAȚIONAL GAUDEAMUS – CARTE DE ÎNVĂȚĂTURĂ

   Joi, 17 noiembrie 2016, ora 17.00, la standul Editurii Spandugino: Scrieri 5 – Principesa Elena Bibescu, marea pianistă, născută Kostaki Epureanu și începuturile carierei pariziene a lui George Enescu, de C.D. Zeletin. Invitați: C. D. Zeletin, Viorel Cosma, Georgeta Filitti

   Cartea aceasta e operă de evlavie faţă de amintirea unei mari artiste de altădată, virtuoz al pianului, iubitoare a neamului ei. Arta i s-a risipit pentru totdeauna în eter, pe atunci tehnicile discografice aflându-se abia la începutul lor… Ideea cercetării vieţii ei scurte, strălucitoare şi tragice mi-a încolţit încă din episodul bârlădean al adolescenţei mele. Era un legământ, îndeplinit însă, după cum se vede, mult mai târziu. A fost, aşadar, o făgăduinţă spontană – un voeu, cum bine spun francezii – a unui tânăr. Nu-i fusese nici sugerată, nici cerută de cineva.

   În mod obişnuit, plătim în viaţă datoriile contractate de maturii ce suntem, obosiţi ai cărturăriei, consumaţi în împliniri sau în eşecuri, hârşiţi în bolovănişurile vieţii ori sleiţi de felurite extaze. De data aceasta însă, eu mă achit nu faţă de adultul încheiat ce sunt, ci faţă de rămăşiţa sacră a copilului din el, care aşteaptă înainte de a călători nu se ştie unde… Sper ca această carte să trezească amintirea unei artiste care a străbătut cerul vieţii ca un fulger: nu l-a înregistrat argintul prea multor pelicule, acul niciunui fonograf, peniţa niciunei sârguinţe erudite. A rămas o abstracţie.

   Vineri, 18 noiembrie 2016, ora 14.00, la Ceainăria Bernschultz&Co – Gaudeamus: Constantin Brăiloiu sau despre globalizarea etnomuzicologiei, de Sanda Golopenția. Invitați: Sanda Golopenția, Iordan Datcu, Zoltán Rostás, Alina Ledeanu

   Volumul acesta, reunind articole scrise între 1979 şi 2006 îşi păstrează actualitatea nu numai prin situarea lui Constantin Brăiloiu în contextul mai puţin cunoscut al campaniilor monografice gustiene şi al exilului românesc şi est-european, cu ramificaţiile lor in Statele Unite, ci şi prin discutarea relevanţei pragmatice şi general semiotice a demersului lui în ansamblu. Aspectele acestea, ca şi procesul de globalizare a etnomuzicologiei iniţiat instituţional şi prin cercetări de către C. Brăiloiu nu au facut până acum obiect de studiu.

   Vineri, 18 noiembrie 2016, ora 18.00, la standul Editurii Spandugino: Sinele ca un altul, de Paul Ricœur. Invitați: Paul Marinescu (traducator), Cristian Ciocan, Bogdan Mincă

   Scrisă de Paul Ricoeur la venerabila varstă de 77 de ani şi publicată în Franţa în 1990, lucrarea Sinele ca un altul poartă în mod inconfundabil toate semnele unei maturităţi intelectuale depline şi concentrează bogăţia unui parcurs filosofic exemplar care, de-a lungul unui secol traversat de diverse mode intelectuale, a reuşit să dezvolte o adevărată şcoală de gandire – hermeneutica filosofică.

   Pentru cititorul roman care a avut ocazia să se familiarizeze încă din 1984 cu diverse traduceri ale lucrărilor lui Ricoeur (începând cu Metafora vie, trecand prin volumul de eseuri De la text la acţiune şi încheind cu Memoria, istoria, uitarea – pentru a fixa câteva repere esenţiale), Sinele ca un altul nu este doar o piesă care lipsea din portretul în mozaic al acestei gândiri de o curiozitate debordantă, aflată în dialog constant cu mai toate ştiinţele umaniste, ci însăşi cheia de boltă care dă sens intregului.

   Sâmbătă, 19 noiembrie 2016, ora 14.00, la Ceainăria Bernschultz&Co – Gaudeamus – “Copiii sub agresiune” și “Odiseea limbii Latine” de Solomon Marcus și “Un decalog sau mai multe?”, de Liviu Papadima. Invitați: Sanda Golopenția, Ana Blandiana, Mina-Maria Rusu, Ioan-Aurel Pop, Theodor Georgescu, Liviu Papadima, Mircea Martin

   “Copiii sub agresiune”. Apariţia postumă a acestei cărţi, prima dintre cele încredinţate spre publicare de către Solomon Marcus editurii Spandugino la începutul acestui an, adaugă încă o mărturie privind lupta cea bună, pe care acesta a purtat-o neobosit, până în ultima clipă a vieţii sale, pentru o educaţie de calitate.

   “Odiseea limbii Latine” este mărturia unui ultim episod din viaţa de luptător al lui Solomon Marcus pentru studiul latinei, o pledoarie pentru cultura română şi pentru identitatea românească.

   “Un decalog sau mai multe?” reuneşte o serie de articole publicate în Dilema Veche, în perioada 24 martie – 19 octombrie 2016, în cadrul rubricii” Invăţătura de minte”, scrieri aflate, explicit sau implicit, în siajul gândirii lui Solomon Marcus despre rosturile educaţiei.

   În aprinsele dezbateri despre educaţie ce brăzdează spaţiul public românesc, cu greu se poate atinge o convergenţă de opinii, măcar minimală – alta decât că stăm rău şi că guvernanţii sunt de vină. Eu cred însă, ca şi Solomon Marcus, că nexul chestiunii nu stă în măsurile administrative care nu se iau sau se iau prost, ci în valorile pe care fiecare dintre noi le asociază actului educaţional – valori pe care le considerăm, inevitabil, definitorii şi pentru modul în care ne-am dori să ne trăim propriile vieţi, sau copiii noştri să şi le trăiască pe ale lor. Aici, cred eu, se deschide marea nebuloasă a societăţii noastre de azi. Aici se deschid marile clivaje ce o fac atât de nesigură şi de tensionată.

   Sâmbătă, 19 noiembrie 2016, ora 16.00, la standul Editurii Spandugino – Mistificţiuni: falsuri, farse, apocrife, pastișe, parodii, pseudonime şi alte mistificaţii în literatură, de Mircea Anghelescu. Invitați: Mircea Anghelescu, Daniel Cristea-Enache, Eugen Negrici

   Există în toate culturile o zonă de umbră, puţin cunoscută marelui public şi chiar specialiştilor, în care se plasează o categorie de documente, de scrieri greu de definit: pentru unii, cheie secretă a unor episoade oculte, încă neelucidate; pentru alţii, un fel de rebut al istoriei, texte care nu sunt ceea ce par sau au vrut să pară. La prima vedere, ele sunt doar compuneri apocrife, falsuri, „mistificări“.

   Ar fi deci texte cărora cititorul nu le poate acorda nicio încredere pentru că fie nu au fost scrise de persoana căreia i se atribuie, fie nu-i aparţin epocii de la care se reclamă, fie conţin un alt element care alterează şi astfel anulează statutul invocat de regulă în titlu sau pe ceea ce se numeşte „foaia de titlu“ a operei, tipărite sau manuscrise, sau caracterul său legal, dacă este vorba de un document oarecare.

Discutii pe Facebook

LEAVE A REPLY

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.