);
COnecteaza-te cu noi

Recenzii

Dureri fantoma de Vasili Sigarev in Fest(in) pe Bulevard 2016

Publicat

pe

Dureri fantoma

Cronica de teatru

   Una dintre surprizele placute ale festivalului organizat de Teatrul Nottara a fost prezenta in sectiunea “crize de familie” a unui spectacol produs de un teatru independent. Dureri fantoma de Vasili Sigarev, in regia lui Bogdan Budes, apartine Teatrului de Arta Bucuresti.

   Editia a IV-a a Festinului pe Bulevard a fost dedicata celor care au ajutat Teatrul Nottara sa-si reia actiitatea in sediul de pe bulevardul Magheru, dar si celor care au sprijinit teatrul in cele opt luni de “turneu” bucurestean, cand si-a jucat pe unde a putut spectacolele.

   Iar Teatrul de Arta si-a oferit sprijinul si sala imediat ce a aflat de impas. Un gest de omenie, de fairplay si de respect care m-a impresionat. Un astfel de gest reprezinta o punte intre doua lumi prea indepartate (nemotivat): teatrul de stat si teatrul independent. Asa cum a spus inaintea spectacolului dna Marinela Tepus, directorul Teatrului Nottara, scopul tuturor este teatrul si asta ar trebui sa ne apropie.

   Partea dureroasa a spectacolului aflat in competitie este ca a fost primul la care, desi biletele erau epuizate, in seara reprezentatiei o treime din Sala George Constantin era goala. Erau locurile rezervate invitatilor care nu au binevoit macar sa anunte ca nu vor putea onora invitatia, astfel incat sa poata beneficia mai mult public doritor de acest spectacol. In orice caz, Dureri fantoma va avea urmatoarea reprezentatie pe 30 octombrie de la ora 20.15, la Teatrul de Arta.

   Dureri fantoma a avut premiera in 2015 si a participat de atunci in foarte multe festivaluri, a castigat premii si este un spectacol deja cu renume. Textul este scris de Vasili Sigarev, autor contemporan rus, castigator a importante premii internationale, ale carui piese sunt abordate de teatre din intreaga lume. Temele specifice dramaturgiei sunt acute, trateaza decaderea Rusiei post sovietice, dar mai ales decaderea umana.

   In Dureri fantoma, actiunea se petrece intr-un depou de tramvaie aflat la periferia unui oras, un loc saracacios, lipsit de conditiile minime necesare unui loc de munca decent. Un student, Dima (Rares Andrici), proaspat angajat ca paznic, cunoaste in tura un vechi angajat, Gleb (George Constantinescu), dornic de socializare. De fapt este dornic de a avea companie pentru dovedirea unei sticle de vodka, activitate in care il atrage si initiaza pe mai tanarul sau coleg.

   Pe masura ce paharelele se ridica, sticla se goleste, spiritele se incing, povestile se intetesc, iar barbatii incep sa se clatine (grele partituri, lungi, foatre bine sustinute de ce doi actori). Totodata se clatina si omenia din ei. Gleb il tot atata pe Dima la bautura, la ras prin glume “de santier”. In toata acesta atmsofera cu multe grade, povestea Olgai nici macar nu il mai impresioneaza pe Dima. Efectul bauturii conduce spre egoism, decadenta, constiinte amortite, lipsite parca de discernamant si bun simt.

   Olga (Mihaela Popa) este purtatoarea unei dureri sufletesti fantoma (“durerea fantoma si sindromul membrului fantoma se refera la senzatiile pe care o persoana le percepe in mod fals la nivelul unei regiuni corporale care nu exista in realitate, dupa amputare sau in cazul unui defect congenital al membrelor” – sfatulmedicului.ro).

   In urma pierderii tragice, in mod brutal, a fiintelor celor mai dragi, Olgai i se intuneca judecata, nu poate accepta psihic si sufleteste aceste realitati monstruoase. Astfel, mintea ei suprapune oricarui barbat intalnit (care poarta ochelari, precum fostul ei sot) identitatea omului iubit si se comporta ca atare.

Dureri fantoma   Barbatii din jurul ei, angajati ai depoului sau oameni din aceeasi bransa, profita de instabilitatea psihica a femeii, beneficiind atat de mesele pregatite cu drag si dedicatie, dar si de tandretea si iubirea fizica oferite, in perspectiva ei, sotului poet (fost angajat al depoului, pentru obtinerea resurselor financiare necesare traiului, dar intelectual, precum studentul Dima). Comportament specific profitorilor, celor care nu tin cont de principii, care isi pun nevoile fizice mai presus de moralitate.

Dureri fantoma   Pe parcursul piesei, Dima trece printr-un proces puternic de constientizare. Porneste de la omul ametit de bautura, incantat ca va beneficia de aceste tratamente, dar treptat, luciditatea si constiinta isi fac simtita prezenta, ii schimba atitudinea si ii dau curajul de a se salva din fata unui compromis mizerabil, in care si-ar manji sufletul.

   Aparitia Olgai, de o fragilitate si feminitate deosebite, grija si devotamentul ei parca lumineaza, aducand curatenie si caldura locului in care a fost, de atatea ori, victima unor fantasme de care au profitat cei care si-au pierdut compasiunea si empatia fata de semeni.

   Dureri fantoma este un spectacol greu, profund, puternic, care te trece de la dezumanizarea privita ca normalitate la restabilirea unei normalitati omenesti, printr-un licar de luciditate. Licar care iti deschide inima si ti-o umple cu speranta, ca intalnirea unui nufar curat intr-o mare de noroi.

________

Fotografii preluate de pe site-ul Teatrului de Arta

 

Discutii pe Facebook
libhumanitas.ro

Actor visator independent in Bucurestii lui 2016, imi pare foarte bine, bine ne-am gasit! Militez pendru tandrete, armonie si frumos si asta se simte in tot ce sunt, deci si tot ce scriu, cu riscul de a fi siropoasa

Click pentru a comenta

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

Film

Bohemian Rhapsody – filmul anului. Probabil. Cronica de film.

Publicat

pe

recomandari filme Bohemian Rhapsody Raftul cu idei

   Bohemian Rhapsody (sau in romana Rapsodia boema) reprezinta pelicula cea mai asteptata in Romania de catre fanii fomatiei rock Queen. Si nu numai de catre acestia, cu siguranta. Bohemian Rhapsody este un film excelent pentru toata lumea, fan sau nu. Coloana sonora a peliculei este fabuloasa! [n.r]

   O gasca de patru neadaptati, aparent fara nimic in comun, cu un mesaj zgomotos care se adreseaza altor neadaptati. Celor care stau ascunsi in umbra din spatele salii de concert. Sau pe un scaun in coltul intunecat al unei unei petreceri. Sau celor care-si treiesc vietile in anonimitate autoimpusa. De teama expunerii in fata prejudecatilor, preconceptiilor, etichetelor superficiale ale societatii.

   Modul in care Freddie Mercury, imbracat ca o “soparla furioasa” pentru a face impresie, i-a prezentat intentiile nou nascutei Queen lui John Reid, unul dintre cei mai mari producatori muzicali ai vremii, este exact mesajul pe care Bohemian Rhapsody il transmite publicului larg. E in regula sa fii tu, nu-ti fie teama sa-ti expui gandurile, sentimentele, fii creativ si impetuos, simte-te bine in pielea ta. In anii 70 societatea inca se lupta cu probleme de acceptare a deviatiilor de la normalitate in orice forma se manifestau ele, asa ca muzica, satira, autoironia, metafora iscusita era cel mai simplu mod de a te destainui echivoc fara a agita apele sociale si media intr-o maniera evidenta.

 

 

   Nu asteptati un documentar autobiografic. Veti fi dezamagiti. Cu toate ca prezenta pe platou la fiecare scena filmata a lui Brian May si Roger Taylor ofera veridicitate fiecarui moment ce se deruleaza pe ecrane. Scenariul a primit in prelabil si binecuvantarea lui Mary Austin, femeia cea mai importanta din viata lui Freddie Mercury, confidenta si cea care i-a alinat de atatea ori sufletul sfasiat, marea dragoste a vietii sale. Chiar si pentru cei mai traditionalisti dintre noi ar trebui sa fie suficient pentru credibilitatea peliculei.
Demersul creativ apartine regizorului Bryan Singer (Usual Suspects, X-Men: First Class, X-Men: Days of Future Past, X-Men: Apocalypse). Relatia dintre el si casa de productie se adauga listei de controverse pe care acest film le-a generat, fiind concediat pe finalul productiei si inlocuit de Dexter Fletcher (Lock, Stock and Two Smoking Barrels, Kick-Ass, Rocketman).
Ramy Malek este fabulos in rolul “to date” al vietii sale, Gwilym Lee este imaginea absolut perfecta a lui Brian May, Roger Taylor si John Deacon pot fi mandri de reprezentarea lor artistica a lui Ben Hardy si Joseph Mazzello.

   Rapsodia boema vuieste acum in cinematografe. Si este exact asa cum ti-ai dori sa fie un omagiu adus unor monstri sacri. Filmul atinge toate aspectele importante din viata formatiei si ale vietii personale a liderului ei incontestabil. Inclusiv momente in care se ilustreaza homosexualitatea lui Freddie si petrecerile desucheate pe care le organiza. Acordurile cantecelor legendare, de la momentele tensionate ale creatiei lor pana la reprezentatia epica din 1985 de la concertul caritabil mamut LiveAid, iti vor toci sosonii, iti vor incanta urechile, iti vor starni lacrimi si iti vor rascoli sufletul. Patru oameni diferiti cu o chimie comuna formidabila, cu o forta creativa teribila, cu o atitudine exuberanta, cu o poveste despre dragoste, drame personale, bucurie si entuziasm. Vieti tumultoase, versuri sfasietoare, ritmuri vulcanice, muzica supranaturala.

   Va recomand, evident, acest film. Risc sa spun ca este productia anului sub rezerva subiectivismului unui om cu muzica rock in sange. Mergeti la cinematograf, vedeti-l IMAX daca va este la indemana. La finalul lui veti fi castigat doua ore de incantare pentru minte si exaltare a sufletului.

Oli Strimbei

*Aceasta cronica a peliculei care tocmai a avut premiera in Romania – Bohemian Rhapsody – ne-a fost oferita prin intermediul adresei de e-mail, de la Oli Strimbei, care ne-a permis publicarea randurilor de mai sus. Ii multumim pe aceasta cale.

Discutii pe Facebook
Nemira
Continua sa citesti

Carte

INGERI RATACITI de Marius Albert Negut

Publicat

pe

recenzie de carte ingeri rataciti marius albert negut raftul cu idei

   Cartile lui Marius Albert Negut sunt mereu surprinzatoare. Fiecare pagina dezvaluie o noua experienta, un alt drum decat cel pe care erai convins ca ai plecat.

   In cazul romanului INGERI RATACITI citim o cronica al unor timpuri involburate si instabile, care partial isi dezvaluie acum consecintele.

   Ce imi place la scrierile lui Marius Albert Negut este ca in cadrul aceleiasi naratiuni schimba registrul si ba citesti un Bildungsroman (pana la urma urmarim niste personaje in devenirea lor – Gargamel, Ursu), ba o cronica istorica – evenimente de la revolutia din 1989 sau mineriade – ba un roman politist, asa cum este partea de final a romanului.

   Gliseaza cu maiestrie si in cel mai natural mod si cu planurile temporale –  1976, apoi 1995 – chiar impartite pe ore, ceea ce involuntar atrage atentia asupra evenimentelor. Si totul se impleteste firesc in mai multe fire narative care alcatuiesc o realitate dura si necrutatoare.

   E lumea de la marginea societatii cea pe care ne-o infatiseaza Marius Albert Negut, lumea subteranelor metroului, lumea aurolacilor si a celor pripasiti pe strazi.

recenzie carte Ingeri rataciti Marius Albert Negut   Sunt parti ale romanului care sunt de-a dreptul terifiante – orfelinatul in care este aruncat Radu  – sunt fraze care aproape dor atunci cand le citesti, scrise cu intensitate si fara mila, “Manolache scoase o sticla din fiset si isi turna atent in causul palmei. Ii puse lui Radu continutul, pe pielea plina de rani si incepu sa frece violent, hahaind incantate. Asa numita lotiune, era gazul pe care il tineau pentru paduchiosi.”

   Marius Albert Negut ne-a obsnuit deja cu abilitatea magica de a folosi limbajul argotic, care acum este parte integranta a cronicii si a prezentarii personajelor.

   Nici nu stii pentru cine compasiunea e mai mare – pentru Mihaita, zis Gargamel – copil al strazii, trecut prin suferinte greu de imaginat, pentru Radu Ursu, caruia destinul ii joaca festa dupa festa – cei apropiati il cred mort iar iubita lui Ana, se arunca in apele Dambovitei de pe podul Izvor – ca o alta Ofelie, Lia – hartuita de un tata vitreg , Iordache,  a,junsa si ea pe strazi.

   Acest Iordache este un personaj emblematic pentru realitatea romaneasca de dupa  Revolutie – securist de frunte, ajuns mare revolutionar si apoi senator, care se ocupa cu traficul de copii si organe. Ceea ce este dureros insa adevarat, este puterea pe care a avut-o si a pastrat-o fosta Securitate, si pe care acum o exercita in slujba unui rau suprem subjugat banului.

   Nu doar personajele sunt partea grea a romanului ci si atmosfera descrisa – catacombele metroului te duc cu gandul la catacombele Parisului, iar cei care au trait momentele din decembrie 1989 aproape le retraiesc cu toata teama si speranta de atunci, insa, surprizantor si cu umor “Poate ca soldatii, ei au tras in aer, dar daca revolutionarii au tras aerul acela in piept?” .Maiastra utilizare a sensurilor verbului “a trage” ne arata cat de sensibil este autorul la valentele limbii romane.

   Tehnica folosita  este cea a unei naratiuni  gen papusa Matrioska – intr-un cadru general  – strada Veseliei  sau subteranele metroului, apar alte naratiuni – povestile de viata spuse de Radu Ursu si Lia si descrierea momentelor din decembrie 1989.

   Partea de final este aducatoare de suspans maxim – Marius Albert Negut stie cum sa construiasca  naratiunea in asa fel incat sa pastreze aproape cititorul iar finalul vine ca o eliberare, ca o apa linistita care acopera tot raul si lasa sa pluteasca doar binele.

   “Cuvintele vindeca! Nu as fi crezut niciodata, dar asa este!Cuvintele elibereaza sufletul din temnita pe care, acesta, singur, speriat si-a construit-o, incercand naiv sa se protejeze de raul ce vrea sa ii franga aripile.”

   Asa reuseste autorul sa ne convinga de speranta pe care trebuie sa o avem ca orice inger ratacit isi gaseste drumul.

Romanul INGERI RATACITI este o experienta nu doar de lectura ,dar si de viata pe care m-as bucura sa stiu ca o va parcurge multa lume, mai ales avand in vedere vremurile pe care le traim!

Discutii pe Facebook
Libris.ro
Continua sa citesti

Carte

50 cele mai frumoase scrisori de dragoste din toate timpurile

Publicat

pe

Cele mai frumoase scrisori de dragoste

     Din dorinta de a descoperi tainele unei lumi demult uitate am dat intamplator peste o carte ce poarta numele de “50 cele mai frumoase scrisori de dragoste din toate timpurile”, realizata de David H. Lowenherz.

Scrisori de dragoste    Cu un oarecare scepticism am strabatut adevarate destainuri ale lui Mozart, Michelangelo, Balzac, Beethoven, Kafka, Hemingway si multi altii, toate adunate intr-un volum de exceptie.

    Fiecare manuscris purta cu el la acea vreme trairi si sentimente dintre cele mai felurite: dor, disperare, pierdere, amaraciune, respect, prietenie, recunostinta, gelozie sau poate chiar fericire si indoiala.

Scrisori de dragoste   Cei care isi puneau gandurile in scris reuseau sa inteleaga ca“ existau momente cand nimic nu vorbea mai tare ca un cuvant mut, scris pe o bucata de hartie”, de la oameni simpli, poeti, carturari, filozofi, toti isi exprimau trairile in aceeasi maniera, fie ea mai ordonata, fie insotita de pete de  cerneala, cuvinte sterse si urme de cafea.

 Epistolele surprind dragostea intr-o forma proprie si individuala, de la o dragoste tandra, ca cea dintre W.A.Mozart si Constanze Mozart, la una pasionala: Ludwig van Beethoven catre “Eterna iubita”  sau poate chiar una  interzisa ca cea dintre Henric al VII-lea si Anne Boleyn.

   Maniera scrierilor te ajuta sa-ti conturezi in timp si spatiu o imagine a celui care urma sa expedieze scrisoarea, intensitatea cuvintelor si dorinta nestavilita de a primi un raspuns, unul care sa inlature distanta si dorul, il fac pe cititor sa traiasca emotia fiecarui cuvant.

    Intr-o lume in care predomina tumultul, aceste epistole opresc timpul in loc si sugereaza necontenit ca trairile, sentimentele si momentele cu adevarat importante cer timp si rabdare. In arta epistolara acestea se masoara in idei, transcrieri si raspunsuri mult asteptate.

Scrisori de dragoste

 Ludwig van Beethoven catre “Eterna iubita”

         Al tau pentru totdeauna

         A mea pentru totdeauna

               A noastra pentru totdeauna

Discutii pe Facebook
libhumanitas.ro
Continua sa citesti

Calendar cultural

noiembrie, 2018

Filtreaza evenimente culturale

Niciun eveniment cultural

Facebook

Secretul fericirii – din 19 oct. in cinema

Trending

X