);
COnecteaza-te cu noi

Cafenea

Cele mai singuratice lucruri de pe pamant

Publicat

pe

Cele mai singuratice lucruri de pe pamant

   Esti singur si dai scroll peste liste online iar si iar, de dragul divertismentului? Dedica un gand pentru robotelul Curiosity care e nevoit sa-si cante singur „La multi ani”, sau catre saracul George cel Singuratic, care si-a petrecut anii de aur inconjurat de oameni de stiinta si femele testoase pentru care clar nu a avut nici cel mai mic interes. Iata aici cele mai singuratice lucruri de pe pamant – de la ultimele exemplare ale unor specii pe cale de disparitie pana la animale care pur si simplu nu pot comunica cu cele asemenea lor.

Copacul Tenere

Cele mai singuratice lucruri

Credit foto: Michel Mazeau

   Copacul Tenere din Sahara era singurul copac pe o raza de 400 de kilometri – un punct de reper destul de folositor. Copacul a stat singur timp de 300 de ani si probabil a rasarit cand desertul nu devenise inca desert. Copacul a rezistat in timp, mai ales dupa ce un put sapat in 1938 i-a oferit o sursa constanta de apa.

   Din pacate, semetia sa in fata timpului si a singuratatii a ajuns la un final abrupt cand un sofer baut „a reusit” sa intre cu masina in singurul obstacol aflat pe sute de kilometri. Trunchiul copacului se afla acum in Muzeul National din Niger, iar in desert a fost ridicata o scultura metalica in locul copacului. Sa speeam ca urmatorul sofer beat ce trece pe-acolo va evita copacul de metal.

52 Blue

   52 Blue este cea mai singuratica balena a lumii. Pe cand majoritatea balenelor comunica (si se aud reciproc) la o frecventa de 10 – 29 Hz, 52 Blue emite sunete pe o frecventa de 52 Hz, ceea ce inseamna ca nici o alta balena nu o poate auzi sau macar sti ca se afla acolo.

   Nici macar oamenii nu au vazut balena singuratica. I-am auzit doar cantecul pe detectoarele sonar ale marinei. Sunetele n-au fost niciodata acompaniate de chemarile altei balene si alte balene nu-l vor auzi nici daca este aproape de grupul lor. Desi balena a inspirat documentare, albume, conturi de Twitter si filme, 52 Blue rataceste prin oceane singur.

Broscuta Toughie

Cele mai singuratice lucruri de pe pamant

Credit foto: Brian Gratwicke

   Toughie este ultima broscuta de copac cu picioare tip „franjuri”. Cand va muri, specia va disparea. Broscuta noastra nu se plimba prin padurile tropicale ale Panamei, nici nu sta la prins ganganii pe frunza preferata. Toughie traieste intr-un container gri numit frogPOD in Gradina Botanica din Atlanta.

   Traieste acolo cu inca 11 alte specii rare de broaste, insa este singura broscuta din specia sa. Ceilalti probabil ca au fost ucisi de o infectie fungicida care continua sa omoare amfibieni in intreaga lume, motiv pentru care atat de multe specii de broaste pe cale de disparitie traiesc in laboratoare in loc de mediile naturale.

   Ultima femela din specia sa a murit in 2009. Toughie a incetat sa mai emita sunete de imperechere la scurt timp dupa ce a fost luat in captivitate. Nu a raspuns niciodata chemarilor inregistrate digital ale broastelor din specia sa si probabil stie ca nu mai exista nimeni acolo, pentru el.

Rover-ul Curiosity

Cele mai singuratice lucruri de pe pamant

Credit foto: NASA

   Singur pe o planeta la ani-distanta de casa, robotelul Curiosity a petrecut aproape patru ani pamanteni de unul singur in spatiu. Insa e in regula, nu-i asa? E doar un robot si nu se simte intr-adevar singur si nici nu trebuie sa-si caute pereche.

   Numai ca de ziua lui, in fiecare an, micutul Curiosity isi canta de unul singur „La multi ani„. Este cel mai singuratic micut robot din universul cunoscut. Incercati sa nu va imaginati scena din WALL-E in care personajul incearca sa se tina singur de mana. V-ar emotiona si mai mult.

Insula parasita Hashima

Cele mai singuratice lucruri de pe pamant

Credit foto: kntrty

   La aproximativ 25 de kilometri de Nagasaki se afla o insula care obisnuia sa fie casa a peste 5.000 de oameni. Inca de pe vremea cand era locuita, insula a stat martor a numeroase scene de brutalitate deoarece civili recrutati si prizonieri de razboi au fost siliti sa munceasca in extractia de carbune din minele de aici. Insa cand Japonia a facut schimbarea de la carbune la petrol, nu a mai existat un motiv real pentru a tine insula locuita. Asadar minele de carbune s-au inchis si toti locuitorii au fost relocati.

   Dupa multi ani in solitudine, Google Street View a primit permisiunea de a vizita insula si de a face fotografii vaste. De atunci insula a fost deschisa vizitelor turistilor, insa nici acum nu gazduieste nici un rezident. Nu exista planuri de a folosi insula ca altceva decat ca obiectiv World Heritage si ca atractie turistica.

Barbatul din groapa

 

   Imagineaza-ti ca toata familia ta, prietenii si grupul social din care faci parte dispare subit si te lasa singur pe lume. Asta i s-a intamplat Barbatului din Groapa. Practic, nu stim nimic despre el sau despre oamenii cu care obisnuia sa traiasca.

   Ceea ce se stie este ca barbatul sapa gropi adanci de 2 metri in palcuri de palmieri pe micuta sa insula din jungla din Amazon. Cercetatorii cred ca acesta este modul in care vaneaza, insa nimeni nu a avut vreun contact cu el sau cu oricine din tribul sau, de aceea nu pot fi siguri.

   FUNAI (Brazilian National Indian Fundation) a investigat misteriosul barbat dupa ce au auzit din ce in ce mai multe zvonuri despre un barbat care traieste de unul singur in padure. Padurarii si cherestegii ce lucreaza in zona au negat ca ar fi vazut ceva, insa motivul negarii lor poate fi ca acestia sunt cei care i-au distrus satul cu buldozerele, in primul rand.

   Dupa ce a declarat ca barbatul este singurul supravietuitor al doua masacre separate care i-au decimat tribul, FUNAI a declarat si ca un perimetru de 80 de km² din jurul pozitiei barbatului era inchis pentru dezvoltatori. Terenul reprezenta pamant traditional pe care barbatul traia, asadar ii apartinea lui ca si persoana indigena.

   Din pacate, aceasta declaratie a FUNAI nu a fost indeajuns pentru a opri mercenari sa-l atace pe supraumitul Om din Gaura. uimitor, acesta a reusit sa supravietuiasca atacului si se pare ca inca traieste singur in padure, sapand gropi.

Solitarul George

Cele mai singuratice lucruri de pe pamant

Credit foto: A. Davey

   Solitarul George, singura testoasa cunoscuta a Insulei Pinta avea cam 100 de ani in momentul mortii sale. In loc sa traiasca varsta de aur in liniste si pace, George a fost constant sacait sa se imperecheze cu femele din alte subspecii.

   Aceasta activitate nu este una usoara pentru nici o testoasa, mai ales pentru una de-un secol. Din nefericire, chiar si cand batranul George a reusit sa o faca, ouale nu au eclozat si toata lumea a fost nevoita sa o ia de la capat. Intr-un final, George a scapat de aceste indatoriri in 2012 si ramasitele sale au fost preparate prin taxidermie pentru expozitii intr-un numar de centre de istorie naturala.

   Din nefericire, acum sunt dispute in privinta locatiei in care ar trebui sa fie permanent expus ca ultim expemplar al speciei sale, asa ca este foarte dificil sa ajungi sa-l vezi.

Ultimul delfin Baiji

   Delfinii Baiji obisnuiau sa zburde in reteaua raurilor Yangtze, insa au fost declarati specie extincta cand nu s-a mai gasit nici un exemplar in habitatul sau natural in 2006. Din fericire, in 2007, un cetatean chinez a observat unul din intamplare si a inregistrat un video cu delfinul care facea salturi pe deasupra raului, fara sa para prea ingrijorat de toata problema extinctiei. Din pacate, nu au aparut alti delfini care sa-l acompanieze, iar oamenii de stiinta au declarat recent ca acest delfin este considerat singurul ramas din specia sa.

   Chiar daca ar mai exista altii, o mica populatie de delfini n-ar fi genetic viabila sa salveze specia. Asa ca oamenii de stiinta vor pastra eticheta de specie extincta pana cand se vor descoperi destule exemplare incat sa fie creat si mentinut un numar decent de delfini.

Melcul singuratic

partula_faba

Credit foto: Averell, William D

   Nu ne-am gandi in mod normal la melci ca ar fi singuratici, dar sa fii singurul ramas din specia ta, intr-un recipiend din Bristol, probabil ca ai incepe sa te simti singur. Dupa ce au fost vanati si ucisi de o specie canibala de melci, micutii gastropozi Polinezieni au fost stramutati in Bristol pentru un nou inceput. Cu putin noroc, se va inregistra si o crestere a numarului acestora deoarece nu vor mai fi urmariti si mancati fara mila de propria specie.

   O anume specie dintre acesti melci, Partula faba – o specie asa ciudata ca nici macar n-a primit un nume non-latin – era extincta in momentul in care inmultirea era incercata in Bristol. Intr-un final, toti au murit cu exceptia unui singur melc.

Oamenii

Cele mai singuratice lucruri de pe pamant   Exact, oamenii. Desi oamenii comunica frecvent, zilnic, singuratatea este acum considerata o problema de sanatate publica. Cu aproximativ 30 de procente din oamenii de peste 80 de ani care declara ca se simt singuri, ultimele studii au aratat ca barbatii ai caror sotii am decedat recent au o probabilitate de 25% mai ridicata sa moara in primii 10 ani de la eveniment, fata de alti barbati de varsta lor.

   Singuratatea are un impact biologic real asupra sanatatii oamenilor, a procesului de imbatranire si a longevitatii. Spre deosebire de George, Toughie si Curiosity, noi nu suntem ultimii din specia noastra, nici singuri pe o planeta dezolanta. Insa singuratatea afecteaza un urias numar de oameni.

   Mass media da vina pe o varietate de cauze: Facebook (si similare), faptul ca un sfert din populatie traieste singura, stigmatul social atunci cand recunosti ca te simti singur. Singuratatea ar putea deveni o noua epidemie, deoarece afecteaza oameni de toate varstele, din toate structurile sociale.

Vrei cand apar astfel de articole? Aboneaza-te la Newsletter:

[et_bloom_inline optin_id=optin_1]

Discutii pe Facebook
books-express.ro

Iubitor de arta si bun-simt, dispus intotdeauna la flirt cu Social Media, Advertising, Copywriting, Jurnalism si Fotografie. Entuziast Wordpress si SEO, dar cu limita, jurnalist pensionat inainte de termen din pricina dezgustului politic.

Click pentru a comenta

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

Cafenea

Ce este iadul? Origini si concepte.

Publicat

pe

despre iad educatie cultura generala
Abisul iadului, Sandro Boticelli, cca. 1480 | Domeniul public

   Disputele recente asupra declaratiilor Papei Francis care a negat existenta iadului intr-un interview au atras atentia publicului larg. Lucru deloc surprinzator, deoarece credinta in viata de apoi, unde cei neprihaniti sunt recompensati cu un loc in rai, iar cei rai si viciosi sunt pedepsiti in iad, este o invatatura esentiala a crestinitatii.

   Asadar, care este ideea de iad a crestinismului?

Originile credintei in iad

   Credinta crestina in existenta iadului s-a dezvoltat de-a lungul secolelor, influentata de ideile ebraice si grecesti despre viata de apoi.

   Pasajele cele mai timpurii ale bibliei ebraice – din jurul sec. 8 i. Hr. – descriu viata de apoi ca Sheol, o groapa intunecata, tacuta, in care sufletele tuturor celor morti se afla intr-o stare latenta si tacuta de existenta minima, pentru totdeauna in afara prezentei dumnezeiesti. In sec. 6 i. Hr., Sheol era conceputa mai mult ca un loc temporar, unde toti cei decedati asteptau renasterea corporeala. Cei drepti aveau sa stea in prezenta lui Dumnezeu, iar cei rai aveau sa sufere chinuri vesnice in focurile Gheenei, un loc blestemat, unde exista numai foc si fum.

   Descrierile timpurii ale vietii de apoi in Grecia antica – o lume subpamanteana numita Hades – sunt similare. In Hades, spiritele apatice ale celor morti zac intr-un crepuscul existential, stapanit de zeul mortilor, numit tot Hades. Cei rai aveau sa sufere agonii eterne in Tartar, un nivel si mai adanc al iadului.

gura iadului ce este iadul educatie cultura generala

Gura iadului – detaliu pictura manastirea Gelati (Georgia) | sursa CC BY-SA 2.0

   Incepand cu secolul al patrulea i. Hr., dupa ce regele grec Alexandru cel Mare a cucerit Iudeea, elemente din cultura greceasca au inceput sa influenteze conceptele religioase iudaice. La momentul primelor evanghelii, intre 65 si 85 d. Hr., acestea spun despre Iisus care se refera la credinta iudaica in focul etern al Gheenei. In alte pasaje, Iisus mentioneaza expulzarea pacatosilor din regatul lui Dumnezeu si cuptorul de flacari in care cei viciosi vor suferi in deznadejde si disperare si „unde vor fi plansete si scrasnri de dinti”. Iisus mentioneaza si pe Hades-ul grecesc, atunci cand descrie cum fortele raului – portile iadului (Matei 16:18) – nu vor izbandi impotriva bisericii.

ce este iadul educatie cultura generala religie

Ilustrarea celor sapte pacate de moarte si cele patru etape ale sfarsitului omului: moartea, judecata, raiul si iadul. Hyeronimus Bosch sau un ucenic al acestiua | Domeniul public

Ideile medievale despre iad

   In crestinismul timpuriu, soarta celor din iad era descrisa in diverse feluri. Unii teologi propovaduiau ca toti oamenii rai si chiar Satana aveau sa fie izbaviti si se vor reintregi cu Dumnezeu. Alti dascali spuneau ca iadul este o existenta intermediara, unde unele suflete sunt purificate, altele anihilate.

   Conceptul dominant al antichitatii avea sa ramana predominant: iadul era locul unde sufletele damnatilor sufereau chinuri si deznadejde in pedeapsa vesnica. Chiar si dupa reinvierea mortilor la sfarsitul lumii, cei viciosi si rai vor fi trimisi inapoi in iad, pentru eternitate.

   La inceputul secolului al cincilea, aceasta doctrina avea sa fie predata si asimilata in tot arealul vestic al crestinitatii. A fost reafirmata oficial de catre papi si consilii ecumenice in toata perioada Evului Mediu.

   Teologii medievali au continuat sa accentueze ca cea mai rea dintre toate pedepsele iadului este separarea eterna de Dumnezeu (poena damni). Descrierile medievale despre iad aduc detalii si mai explicite: gropi pline de flacari intunecate, plansete teribile, mirosuri pestilentiale si rauri de apa clocotita napadita de serpi.

   Probabil ca cea mai „personalizata” descriere a iadului ne-a fost oferita de poetul italian Dante, la inceputul sec. 14, in prima parte a Divina Comedie. In Infernul, sufletele damnatilor sunt pedepsite cu torturi care se potrivesc pacatelor lor: lacomii zac in balti reci de gunoaie, pe cand criminalii se zvarcolesc in rauri de sange clocotit.

ce este iadul educatie cultura generala religie raftul cu idei

Cerberul tine in ghearele sale lacomii, in cercul al treilea al Infernului lui Dante. William Blake | Domeniul public

Iadul inseamna absenta lui Dumnezeu

   Astazi, aceste imagini par sa faca parte dintr-un trecut pe care secolul 21 l-a depasit de mult. Totusi, inscrisurile religioase crestine reafirma credinta in natura eterna a iadului. Desi omite detaliile sangeroase folosite in evul mediu pentru a descrie iadul, biserica reafirma ca cea mai crunta pedeapsa a iadului este separarea eterna de Dumnezeu.

Discutii pe Facebook
books-express.ro
Continua sa citesti

Cafenea

Yggdrasil – Copacul Lumii. Mitologie nordica

Publicat

pe

copacul lumii Yggdrasil mitologie nordica educatie cultura generala

   In 1643 episcopului Brynjolf Sveinsson i-au fost inmanate patruzeci si cinci de bucati de pergament care contineau poezii si proza din inima culturii europene nordice antice. Aceasta colectie de scripturi este numita Cartea Regelui (in latina: Codex Regius). Se crede ca a fost scrisa in jurul anului 1270. Intre 1270 si 1643, manuscrisul a fost ascuns publicului, probabil pentru a fi protejat de o potentiala distrugere a noii religii care se nastea la Roma. Cine a fost familia care a pastrat acest secret timp de trei sute de ani nu se stie si nici nu le cunoastem traditia. Insa putem fi siguri ca acest secret a fost pastrat cu multe riscuri, in secole medievale ce pedepseau aspru tradarea. Episcopul Sveinsson nu a pastrat manuscrisul, ci a oferit colectia cadou regelui Danemarcei. Manuscrisul a poposit in Copenhaga pana in 1971, cand a fost returnat Islandei.

mitologie nordica educatie cultura generala

Codex Regius (cartea Regelui) a poemelor Eddaice si Flateyjarbok | sursa Wikimedia Commons

   Colectia de scrieri a fost transportata cu nave de razboi, deoarece transportul cu avionul a fost considerat prea riscant – atat de pretioase sunt aceste scrieri. Deloc suprinzator: aceste pagini din piele sunt printre putinele ramasite scrise ale trecutului indigen al Europei Nordice.

   Cand deschidem aceste scripturi antice gasim in inima mitologiei nordice Copacul Lumii, Yggdrasil.

Stiu ca drept un frasin sta, numit Yggdrasil,
un copac inalt, imbibat de huma lucitoare;
de-acolo vine ceata ce cade in vale, mereu verde, starajeste fantana destinului.
(Profetia lui Seress)

   Cea mai satisfacatoare traducere a numelui Yggdrasil este „Calui lui Odin”. Ygg este un alt nume al lui Odin, iar drasill inseamna „cal”. Totusi, drassil inseamna si „mergator”, sau „pionier”. In unele parti ale manuscrisului, Yggdrasil si Odin par a fi unul si acelasi.

   Cand Odin a atarnat impuns de-o sulita, timp de noua zile, tintuit de Copacul Lumii, acesta ingaima cuvintele prin care spune ca „s-a sacrificat pe sine asupra sinelui”. Aceasta balada ne ofera o descriere a uniunii care exista intre Zeul suprem si Copac, in mituri. Pentru a sublinia aceasta conexiune, gasim in engleza veche cuvantul „treow”, care inseamna si copac si adevar. Etimologic, asadar, adevarul si copacul cresc din aceeasi radacina. In mitul nordic al Creatiei, barbatul si femeia se nasc din copaci. Suntem cu totii fiii si fiicele Frasinului  si Ulmului: primul om s-a numit Ask, nascut din frasin (eng. Ash), iar prima femeie Embla, nascuta din ulm (eng.Elm). Oxigenul creat de acesti arbori ofera lumii conditiile primordiale pentru viata. Ask si Embla au germinat din ghindele lui Yggdrasil si de-atunci fiecare fiinta umana rasare din fructul lui Yggdrasil, este colectata de doua berze si livrata catre mamele destinate. In folclorul scandinav se spune ca noii nascuti apar prin gaurile din scoarta pinilor – o alta versiune a aceluiasi mit.

Odin mitologie nordica educatie cultura generala

Odin ii creeaza pe Ask si pe Embla, primii oameni. Publicat in Gjellerup, Karl (1895). ‘Den ældre Eddas Gudesange’ | sursa: Wikimedia Commons

   Artur Lundkvist este unul dintre cei mai infocati iubitori aci copacilor din literatura suedeza. In urma unei reflectari asupra copacilor si a padurilor, acesta scrie:

„… in fiecare om exista un copac si in fiecare copac exista un om. Simt asta. Copacul pribegeste in interiorul unei fiinte umane, iar omul este prins in copac … Cant padurilor; marea de padure este a doua mare de pe pamant, marea in care omul pribegeste. Padurile lucreaza in liniste, indeplinind munca mareata a naturii; lucreaza cu vanturile, curata aerul, controleaza climatul, formeaza sol, pastrandu-ne toate cele care ne sunt esentiale, fara sa le consume.”

   Oamenii il reprezentau pe Yggdrasil prin plantarea a ceea ce era numit „copacul protector” in centrul gospodariei lor. Era o versiune in miniatura a lui Yggdrasil si un simbol solemn. Copacul protector era o expresie a interdenpendentei lumii care ne inconjoara. Copacul avea un suflet care ii urmarea pe cei care cresteau sub umbra si ramurile sale. Daca acest copac protector avea sa fie martor la dezvoltarea mai multor generatii, relatia dintre copac si familie avea sa se intareasca; aceasta relatie era recunoscuta ca privata si confidentiala in sanul generatiilor familiei. Multi dintre acesti copaci-protectori pot fi regasiti in Scandinavia. Acesta este poate chiar originea bradului de Craciun. Fara sa realizam, aducem Copacul Lumii in casele noastre in fiecare solstitiu de iarna.

mitologie nordica Yggdrasil educatie cultura generala

Yggdrasil din Prose Edda, 1847. Pictura de Oluf Olufsen Bagge | sursa: Wikimedia Commons

   De asemenea, invatam din scrierile vechi la care ne-am referit si ca acest Copac al Lumii nu este o entitate transcedentala dincolo de timp si spatiu, ci este viu, organic, fragil si puternic, in acelasi timp, legat de cele trei dimensiune ale timpului: trecut, prezent si viitor. Fragilitatea lui Yggdrasil ii preocupa intotdeauna pe zei. Legenda spune de un dragon care musca din radacinile cele mai adanci ale Copacului. Mai sunt si alte animale care reprezinta un pericol pentru Copac: patru cerbi se hranesc din ramurile sale, iar numele lor sunt Dain, Dvalin, Duneyr si Duratro. Dain si Dvalin sunt descrisi ca parând a fi morti, ori ca „traiesc in indiferenta, traiesc in ceata”. Alte doua animale stau pe acoperisul Valhallei, resedinta zeilor: capra Heidrun si caprioara Eiktyrner, iar acestea se hranesc si ele din ramurile Copacului – insa ofera si daruri lui Yggdrasil. Capra ii ofera mied, iar caprioara toarna apa din coarnele sale peste radacinile Copacului. Despre aceste doua animale este notat ca traiesc in echilibru cu Copacul.

Copacul Lumii mitologie nordica educatie cultura generala

Cei patru cerbi care se hranesc cu ramurile lui Yggdrasil. Facsimil dintr-un manuscris islandic din sec. 17 | sursa: Wikimedia Commons

   Trei batrane intelepte, nornele (zeite ale destinului) sunt protectoarele si gardienii lui Yggdrasil. Cele trei norne tes la un gherghef care reprezinta insusi timpul. Ele sunt portretizate ca Urd (zeita trecutului), Verdandi (zeita prezentului) si Skuld (zeita viitorului). In fiecare dimineata, din frunzele lui Yggdrasil, apare o roua dulce si stralucitoare care se revarsa asupra vaii unde sta Copacul; aceasta roua reprezinta amintirile noastre pentru ziua de ieri. Inainte ca soarele sa evapore roua, Urd aduna aceasta apa a amintirilor si o toarna in fantana sa: Fantana Memoriei. Apa din roua se numeste Aurr. In centrul fantanii lui Urd se afla doua lebede sacrel care formeaza o inima cu gaturile lor lungi, atunci cand se afla una in fata celeilalte, creând astfel simbolul fertilitatii al zeitei Frey (zeita dragostei si a fertilitatii). Dragostea se revarsa din aceasta fantana sacra. Daca trecutul este parasit si amintirile uitate, radacinile Copacului se vor usca. Verdandi, care simbolizeaza prezentul, are grija de florile Copacului atunci cand este perioada de inflorire, cand viata se manifesta. Skuld ajuta florile sa creasca spre viitor. Curios, numele Skuld implica o datorie, ca si cum viitor datoreaza ceva activitatilor din trecut.

mitologie nordica Yggdrasil educatie cultura generala

Urðr, Verðandi si Skuld la umbra Copacului Lumii. Ilustratie de Wägner, Wilhelm. 1882. ‘Nordisch-germanische Götter und Helden’ | sursa: Wikimedia Commons

   Copacul Lumii este conectat cu propria noastra creatie, pastrare si distrugere. Ne invata despre copacii care sunt legati de soarta lumii. Depinde de noi sa ne pese de trecutul nostru, sa ne reamintim de cei pe care i-am pierdut, dar si sa sarbatorim inflorirea lumii, momentul prezentului, in timp ce privim inainte, catre un viitor.

[via]

surse:

Perman, Mikael.  Mimers Källa (2014). Varför används ett träd för att symbolisera världens ordning? Årgang, 17, nr 31 Page 6.

Hallgren, Henrik.  Odengångarens träd.  Mimers Källa (2014).  Årgang, 17, nr 31, page 8.

Sturluson, Snorri.  The Prose Edda, Tales from Norse Mythology, Dover Publications.

Mackenzie, Donald A. (1918) Teutonic Myth and Legend, The Gresham Publishing Company.

Metzner, Ralph (1994), The Well of Remembrance, Rediscovering the Earth Wisdom Myths of Northern Europe, Shambala Publications.

Discutii pe Facebook
books-express.ro
Continua sa citesti

Cafenea

Mitul lui Sisif. Albert Camus si o lectie in absurditate.

Publicat

pe

Imagine articol: Detaliu din "Pedepsirea lui Sisif" (1548 - 1549) de Titian. Sursa: Domeniul public

   Legenda lui Sisif incepe cu un om care, daca e sa-i dam crezare lui Homer, era unul dintre cei mai intelepti si mai prudenti dintre muritori. Cu toate acestea, Sisif va pierde favoarea zeilor Greciei antice. Acesta va fi luat in infern si obligat sa indure una dintre cele mai inutile si chinuitoare pedepse din mitologia antica.

   In fiecare zi, Sisif avea sa urce un bulgare urias de piatra pe un munte, intr-un efort grozav. Cand ajunge in varful muntelui, bulgarele se va pravali la vale in cateva momente. Iar Sisif este condamnat sa treaca prin acest supliciu pentru totdeauna, sa execute aceasta sarcina inutila si obositoare pana la sfarsitul timpurilor.

Mitul lui Sisif Camus mitologie filosofie

„Sisif” de Antonio Zanchi | Domeniu public

Cum i-a mâniat Sisif pe zei?

   Ce-a facut Sisif sa-i supere pe zei? Exista cateva versiuni. Versiunea pe care o prefera Albert Camus in eseul sau Mitul lui Sisif, povesteste despre Sisif care, apropriindu-se de  moarte, testeaza devotamentul sotiei sale.

   Potrivit povestii, Sisif ii cere sotiei sale ca, dupa moartea lui, sa-i arunce trupul neinhumat in piata orasului. Cand Sisif moare si se trezeste in infern, afla ca sotia sa a facut lucrurile intocmai. Sisif se maniaza pe sotia sa, pentru ca aceasta a ales sa-l asculte cu strictete, in loc sa aleaga sa-i onoreze memoria si demnitatea. Sisif se supara nespus si-i cere lui Hades sa-l lase sa se intoarca in lumea celor vii, pentru a-si mustra sotia.

   Se pare ca, de  fapt, eroul tragic in aceasta poveste este sotia lui Sisif, care, desi a respectat dorinta sotului cu strictete, se va confrunta rapid cu un Sisif reinviat care-o cearta tocmai pentru ca a fost ascultatoare. O aparenta absurditate.

   Inapoi printre muritori, Sisif decide rapid ca nu mai doreste sa se intoarca in infern. Acesta invata sa iubeasca copacii, oceanele racoritoare, senzatia pietrelor incinse sub talpile sale… Sisif doreste sa ramana si astfel il tradeaza pe Hades, refuzand sa se intoarca. Sisif este capturat rapid de catre Hermes si readus in lumea de apoi, unde-l asteapta pedeapsa bolovanului urias.

(In alte versiuni, Sisif o sfatueste pe sotia sa sa nu aduca jertfe si ofrande zeilor, in memoria numelui sau, astfel incat sa-i manieze pe acestia, care asteptau ofrande – si sa-i permita reintoarcerea printre muritori, ca sa indrepte lucrurile. Suparati ca nu primesc jertfele care li se cuveneau, Hades si Persefona sunt de acord sa-l elibereze temporar pe Sisif din Infern).

Mitul lui Sisif Albert Camus filosofie mitologie Raftul cu idei

Persefona supraveghindu-l pe Sisif in Lumea de Apoi. Amfora c. 530 i.Hr. Staatiiche Antikensammlungen | Domeniul public

In Absurd

   Este usor de intuit cum autorul si filosoful algerian Albert Camus avea sa gaseasca inspiratie pentru filosofia sa despre Absurd in mitul lui Sisif. In Mitul lui Sisif – primul sau eseu publicat in 1942 – Camus foloseste mitul ca piatra de temelie pe care avea sa-si construiasca scoala sa unica de gandire existentialista, cunoscuta ca Absurdism.

   Scoala absurdului ne invata ca fiintele umane se afla intr-o continua si nesfarsita misiune de a afla scopul si satisfactia in viata. Aceasta cautare chinuitoare a scopului in viata este in conflict direct cu zadarnicia aparenta a universului. Lupta pentru a gasi un sens intr-un univers caruia-i lipseste orice sens se afla in inima conditiei umane, o conditie care ne tortureaza cu atat mai mult cu cat incercam sa i ne opunem.

Mitul lui Sisif Albert Camus filosofie mitologie Raftul cu idei

Albert Camus | CC BY SA 4.0

   Camus scrie ca el nu este atat de interesat in observarea absurdului, pe cat este interesat de consecintele constientizarii acestuia. Camus spune ca putem ori sa ignoram absurdul si sa continuam sa cautam un sens, in van, ori sa respingem absurdul si sa ne rasculam impotriva zadarniciei universului. In cuvintele sale…

„Nu exista destin care sa nu poata fi depasit prin dispret.” – Albert Camus (mitul lui Sisif)

   In ciuda aparentelor, Mitul lui Sisif nu este despre cugetarile unui nebun pornit catre autodistrugere. Este mai degraba un manual pentru fericire. Camus ne lasa sa stim ca, pe cand bolovanul se rostogoleste inapoi la vale, Sisif trebuie sa coboare si el pentru a repeta pedeapsa. In aceste momente Sisif reflecta la pedeapsa sa, in mare parte precum fiintele umane trebuie sa devina constiente de situatia neplacuta a absurdului vietii. Si in acest moment de introspectie suntem cei mai fericiti.

Mitul lui Sisif Albert Camus filosofie mitologie Raftul cu idei

„Sisif” (1920) de Franz Stuck | Domeniul public

   Prin acceptarea absurdului putem, in aceeasi masura, sa acceptam si ca viata este inutila, fara sens, fara un scop determinat. Astfel, suntem capabili sa o traim pe deplin.

   Vietile noastre devin o revolta constanta impotriva zadarniciei universului si putem trai, in sfarsit, eliberati. In acelasi timp, universul este redus la tacere. Zeii care vor sa ne controleze vor inceta sa mai existe. Vietile noastre devin vietile noastre, nu supuse unui destin, nu supuse unei dictaturi a vreunei forte exterioare.

Ce ne poate arata Sisif

   Legenda lui Sisif poate parea tragica. Un om care este condamnat sa se chinuie pentru eternitate, fara sa infaptuiasca ceva de valoare. Filosoful Albert Camus ne spune ca vietile noastre, la fel ca si cea a lui Sisif, sunt lipsite de scop si de sens. Chinul nostru de a gasi un scop care nu exista se afla la radacina disperarii umane.

  Numai atunci cand acceptam absurditatea vietii si cand ne vom opune lipsei de sens a universului ne vom gasi libertatea. Viata este traita mai intens daca nu are un scop. Devenim capitanii propriilor corabii, autori ai propriilor povesti. Si numai in momentele cele mai fragile si cele mai nesigure putem cu adevarat spune ca „Totul este bine”…

surse: [1], [2]. [3]

Discutii pe Facebook
Litera.ro
Continua sa citesti

Calendar cultural

mai, 2018

Filtreaza evenimente culturale

09mai(mai 9)17:30:s30iun(iun 30)17:30:sMemory Clouds.Galeria Anca Poterasu, Strada Plantelor nr. 58, Bucuresti Organizator: Institutul Francez din Bucuresti Tip eveniment cultural 2:Expozitie,Vernisaj Etichete eveniment culturalDecebal Scriba,expozitie,Institutul Francez din Bucuresti,Memory Clouds,vernisaj

Facebook

  • {{{ review.rating_post_title }}}
    User Avatar
    {{{ review.rating_title }}}

    {{{review.rating_comment | sstr | nl2br}}}

    Show

Trending

X