Cea mai veche mentiune a Daciei in tipar

0
552
Dacia harta

   In Germania, in biblioteca din München, se afla intr-un singur exemplar o lucrare publicata imediat dupa aparitia tiparului lui Gutenberg. Este vorba de celebrul Türkenkalendar din anul 1454, care prezinta o deosebita importanta pentru istoria tiparului. El a constituit obiectul unor minutioase cercetari in anul 1900 la Mainz si 1902 la Kjökenkan.

   Se relateaza ca acest calendar a iesit de sub teascul lui Gutenberg la Mainz si este tiparit cu aceleasi litere ca “Biblia lui Gutenberg”, editata in limba latina in conditii tehnice remarcabile in anii 1450 – 1455.

   Pentru noi, romanii, acest document de arhiva de peste 500 de ani are o valoare inestimabila, deoarece contine in text cea mai veche mentiune a Daciei in tipar, fiind una dintre primele tiparituri din Europa. Randurile in care tara noastra, cunoscuta in vestul continentului inca din antichitate sub numele de Dacia, apar insirate la fila a doua “a” si “b” si sunt formulate astfel (bineinteles traduse in limba romana):

Aprilie:

   “Ridicati-va toti regii crestini ai Frantei, Angliei, Castiliei si Navarei, ai Boemiei si Ungariei, ai Portugaliei si Aragoniei, ai Ciprului, Daciei si Poloniei, ai Danemarcei, Suediei si Norvegiei. Ajutati cu puterea voastra sa invingem pe Turci”.

   In acest apel, autorul enumera mai multe tari, despre care a citit in multiplele manuscrise geografice care existau in acea vreme in Italia, dar mai ales in Germania (Solinus, Pomponius Mella, Ptolemaeus etc.).

Türkenkalender Cea mai veche mentiune a Daciei in tipar
facsimil din Türkenkalender

   Asadar, se impune ca o certitudine ca numele de Dacia, atestat de istorici in mai multe scrieri din epoca, nu era strain in acei ani si ca nu era vorba de Danemarca, cum au incercat unii sa insinueze in anii din urma, pentru ca aceasta figureaza in text imediat dupa Polonia. Se pare ca s-a incercat aceeasi escamotare ca in cazurile daci-davi, geti-goti cu intregul cortegiu de erori, elucidate insa in timp de documente indubitabile pentru permanenta si continuitatea dacilor pe pamantul de azi al Romaniei.

   Nu este intamplator ca Dacia figureaza in aceasta tiparitura ca regat, deoarece avem si cazuri paralele cu cel mentionat in Cronica Bossiana, spre exemplu, tiparita la Milano de A. Zarotus, in anul 1492, fila a patra. Apelul sus-mentionat a fost datat cu anul aparitiei tiparului, fapt dovedit de finalul textului care este copiat din ziarul Newe mere din Roma, la 24 octombrie 1454. In pasajul fragmentat din ziarul de la Roma si care este reprodus in Türkenkalendar exista si descrierea unor evenimente din primavara anului 1454, din campania victorioasa a lui Ioan Corvin impotriva turcilor, care devenisera o amenintare pentru tarile occidentale. Se intelege, deci, ca aceasta calduroasa chemare tiparita in calendar, la Mainz, se adreseaza regilor straini pentru a-i convinge sa lupte uniti impotriva imperuilui otoman.

   Unicitatea documentului aflat la München se explica si prin faptul ca lucrarile lui Gutenberg se tipareau in tiraje de 100 – 150 de exemplare. Se presupune, avand in vederea caracterul de foaie volanta si mica lui valoare, ca foile au fost risipite dupa citire, exceptandu-se printr-o intamplare exemplarul existent si astazi in biblioteca germana.

   Despre cea mai veche mentiune a Daciei in tipar ne informeaza pentru prima data bibliofilul roman Constantin I. Karadja, care publica in anul 1940 o relatare cu facsimile de texte germane in Memoriile sectiunii istorice, seria a III-a, anul XXII, mem. 24, editate de Academia Romana. Textul este redactat strict stiintific cu numeroase denumiri si titluri germane, cu trimiteri in subsol si deci mai putin accesibil. In prezent aceasta brosura nu se mai gaseste in biblioteci.

libhumanitas.ro

LEAVE A REPLY