);
COnecteaza-te cu noi

Recenzii

Câini, de Alex Tocilescu. Ultimul spectacol

Publicat

pe

spectacolul de teatru Câini, de Alex Tocilescu

   Se intampla uneori in lumea teatrului independent si momente mai putin placute. Chiar dureroase. Ma refer la momentele in care trebuie sa-ti iei la revedere de la un spectacol.

   Este dureros si de partea spectactorilor, dar mai ales de partea actorilor si a regizorului.

   Ce inseamna un spectacol de teatru independent pentru un actor sau regizor?

spectacolul Câini

Roxana Neagu, Bogdan Bran si Cristi Constantinescu, in Câini, la Ceainăria ARTea, foto Marcel State

   Inseamna in primul rand gand, vis si curaj. Dai peste un text pe care il simti al tau, incepi sa-l vezi in imagini, ii simti rostul si mesajul, vrei sa-l impartasesti lumii.

   Si el incepe sa faca parte din tine, din gandurile tale, din sufletul tau. Ii simti povestea, incepi deja sa-i potrivesti distributia, incepi sa-i dai viata, sa-l framanti.

   Iti cauti un spatiu in care sa-l citesti cu actorii, repeti, lucrezi, cresti, sa-l creezi… lungul drum de la text la spectacol. Iti formezi echipa si te pui pe lucru: zile, saptamani, luni de gand, de munca, si de iubire. Aceste etape, sudeaza echipa, o transforma intr-o familie. Toate aceste lucruri sunt cu atat mai intense cand echipa este abia iesita din anii studentiei si au curajul, ambitia si nebunia de a lucra primul lor proiect, primul spectacol.

   Pe 21 septembrie la Ceainaria Artea am fost la ultimul spectacol Caini de Alex Tocilescu, in regia Lilianei Cimpeanu, avand in distributie urmatorii actori: Roxana Neagu (Rita), Cristi Constantinescu (Bob), Bogdan Bran (Georg Richter), Andreea Bosneag (Nina/Elena) si Altan Safta-Zecheria (Cristina).Spectacolul s-a jucat timp de trei ani, prin toate spatiile pe unde s-a putut.

   Povestea se deschide cu Bob si Rita, (in livingul unui apartament), care sunt intr-o relatie conflictuala, par a se certa din orice: ba pe genul de muzica ascultat, ba pe glumele lui Bob, cam orice lucru este motiv de contrazicere si de tensiune. Lucrurile se linistesc cand vine Georg acasa, iau cina impreuna, ii asculta povestile de la birou.

   Usor, usor, realizezi ca Bob si Rita sunt de fapt… caini. Amuzant, inedit si interesant detaliu care iti starneste curiozitatea, iti pune imaginatia la lucru, dar mai ales creativitatea actorilor.

spectacolul Câini

Andreea Boşneag, Roxana Neagu, Bogdan Bran si Cristi Constantinescu in Câini, foto: Marcel State

spectacolul de teatru Câini

Andreea Boşneag, Roxana Neagu, Bogdan Bran si Cristi Constantinescu in Câini, foto: Marcel State

spectacolul de teatru Câini

Andreea Boşneag, Roxana Neagu, Bogdan Bran si Cristi Constantinescu in Câini, foto: Marcel State

   Incerci sa identifici rasele carora apratin personajele noastre (Bob e golden retriver, prietenos, pus pe glume, cald, iar Rita este femela doberman, sterilizata, cu alura specifica acestei rase, atletica, reactii rapide, inteligenta, fioroasa la nevoie) te amuzi de modul lor de gandire, de reactii, dar… te si regasesti. Actorii, in mod evident, au studiat comportamentul canin, reactiile cainilor, momentele in care se bucura, momentele cand devin agitati sau agresivi, si-au asumat aceste insusiri si devin deliciosi de privit, usurand acceptarea conventiei. De remarcat si dublul rol pe care il face Andreea Bosneag, atat in identitate canina cat si-n identitate umana, dar cu o hilara trasatura de carcater comuna celor doua personaje feminine.

spectacolul de teatru Câini

Bogdan Bran, şi „câinii” Cristi Constantinescu, Roxana Neagu, in Câini de Alex Tocilescu, Ceainăria ARTea, foto Marcel State

   Georg, ca orice stapan de patruped canin, are grija de ei, comunica cu ei, ii plimba, ii hraneste, ii impaca.

   De apreciat distanta pe care Bogdan Bran o pastreaza totusi, sesizabila prin comparatia raporturilor si dialogurilor pe care le are cu personajele umane fata de personajele canine. Aceasta distantare, fireasca, nu slabeste legatura afectiva dintre el si cainii sai, dar ne da sentimentul unui plan real. Desi poate parea o comedie, spectacolul este construit pe mai multe planuri (si din textul autorului) dar si din regie. Temele sunt diverse: prietenie, iubire, loilaitate, onoare.

   Surprinzator sau nu, in cele mai multe situatii, aceste teme au un sens mai profund in lumea cainilor decat in lumea oamenilor, slabi in fata tentatiilor.

   Sentimentele nobile, curajul si loilaitatea caracteristica prietenilor canini este sustinuta pana la final, neconditionat, un final surprinzator, puternic si intens.

Câini - cronica de teatru

Bogdan Bran, Altan Safta-Zecheria, Roxana Neagu, Cristi Constantinescu, in Câini de Alex Tocilescu, Ceainăria ARTea, foto Marcel State

   Eu nu-l dezvalui pe de-a-ntregul, pentru ca totusi am speranta ca voi mai vedea acest spectacol, ca exista public pentru el si ca familia care s-a creat cu el, va gasi puterea mai devreme sau mai tarziu, sa mearga mai departe, sa il promoveze, sa mearga spectatorii la el. Este un spectacol cu un mesaj puternic, actual, emotionant, amuzant si profund, bine jucat si pus in scena, cu eforturi sustinute de echipa, fara pretentii extraodinare financiare. Merita din plin!

   La aplauze m-am simtit coplesita, atat de impactul piesei, dar si de greutatea vizibila care apasa pe sufletele actorilor, al dnei regizor si am avut sentimentul ca asist la o nedreptate a vietii, vazand cu ochii mei cum un proiect bun, realizat cu sacrificii, daruire, talent si iubire, pur si simplu dispare.

   Eu recomand spectacolul Câini (daca va mai exista vreo reprezentatie) din tot sufletul si-n calitate de iubitor de caini, si-n calitate de iubitor de teatru si din dorinta si credinta ca „binili invinge”.

spectacolul de teatru Câini, de Alex Tocilescu

Altan Safta Zecheria, Andreea Boşneag, Roxana Neagu, Cristi Constantinescu, Liliana Cîmpeanu, Bogdan Bran, Foto: Marcel State la ultimul specatcol Câini de Alex Tocilescu, Ceainaria Artea

Discutii pe Facebook
books-express.ro

Actor visator independent in Bucurestii lui 2016, imi pare foarte bine, bine ne-am gasit! Militez pendru tandrete, armonie si frumos si asta se simte in tot ce sunt, deci si tot ce scriu, cu riscul de a fi siropoasa

Click pentru a comenta

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

Carte

Ce vreti sa fiti in viata? Vulturi sau viermi? Inocenta pacatului, de Marius Albert Negut.

Publicat

pe

Ce vreti sa fiti in viata? Vulturi sau viermi?

   Cartea lui MARIUS ALBERT NEGUT – INOCENTA PACATULUI deschide aceasta intrebare provocatoare.

   Nu m-am gandit pana acum ce poate iesi, peste timp, din GROAPA lui Eugen Barbu.

   Am aflat acum – a iesit un alt scriitor, crud si dureros de veridic – Marius Albert Negut cu al sau roman Inocenta Pacatului.

   Parca citeam o continuare  a romanului scris de Eugen Barbu. Sunt lecturi incomode care ridica probleme de toate felurile si care te scot din starea de confort.

   Eugen Barbu la vremea lui ne aducea im prim plan o lume despre care toti stiam ca exista, dar cu totii o ignoram si la fel face si Marius Albert Negut.

recenzie Inocenta pacatului website cultural   Cutaridei ii ia locul parcul Humulesti, intamplarile sunt la fel de violente si tin de o lume aparte – a consumatorilor de droguri si a tiganilor, a fricii de Securitate, urat mirositoare si intinzandu-se ca lepra si a unei povesti romantice de dragoste dintre profesorul Mihai Carp si sotia sa.

   Ne sunt prezentate simboluri iconice  ale unor lumi paralele, pe langa care trecem si ne facem ca nu o vedem. Consumatorul de droguri – Amalia, copilul de tigani dornic sa isi depaseasca conditia – Peti si profesorul – Mihai Carp, securistul – maiorul Datcu.

   Cartea e o lectura de suspans,  te tine cu sufletul la gura pana la final, inocenta pacatului este umbra intregii naratiuni.

   Se dezvaluie asa cum nu te astepti, inceputul te duce cu gandul catre alte pacate, al carnii , al betiei, hotiei, insa sensul e mult mai profund.

   Mihai Carp pacatuieste printr-un denunt fals. Tatal Amaliei, alcoolic, pacatuieste violandu-si propria fiica. Peti, copilul de tigan fugit din satra in lume, pacatuieste prin hotie. Maiorul  Datcu este reprezentantul fricii – securistul care o ancheteaza pe mama profesorului si apoi chiar pe el.

   Umbra pacatului se intinde si te face sa te intrebi – care din ele e cel innocent?

   Parcurgem un traseu intre lumi paralele, una este povestea profesorului Mihai Carp, alta este povestea Amaliei sau a lui Peti. Planurile temporale gliseaza si ele  intre timpul dictaturii comuniste si anii de schimbare care au urmat.

   Autorul foloseste cu maiestrie si limbajul argotic si in acest fel autenticitatea este garantata, insa nu uita sa explice in notele de subsol si cuvinte care folosite in epoca dictaturii comuniste aveau un sens aparte – RIC – de exemplu.

   La fel procedeaza si in capitolele care descriu lumea consumatorilor de droguri, o lume tulbure si haotica in care Amalia pluteste catre neant.

   Intr-un cuvant, romanul INOCENTA PACATULUI este o lectura complexa si o naratiune scrisa cu un simt al cuvantului si atmosferei deosebit.

   Iar intrebarea ramane provocarea lumii in care traim – vulturi sau viermi – finalul e deschis pentru fiecare si speranta inca exista.

Discutii pe Facebook
libhumanitas.ro
Continua sa citesti

Carte

De ce capacele de canal sunt rotunde? Sau Jeff Bezos si Epoca Amazon – The Everything store de Brad Stone

Publicat

pe

brad stone recenzie de carte jeff bezos si epoca amazon

   Brad Stone este jurnalist american si senior executive editor la Bloomberg News. Este autorul best-sellerului despre imperiul Amazon – magazinul pentru orice.  Ne deschide o pespectiva catre viata si dezvoltarea  lui Jeff Bezos dar si a site-ului Amazon, cu momente de cumpana si altele de victorie.

   Pentru domeniul e-commerce Jeff Bezos este arhitectul principal care a proiectat si realizat o companie care sa nu fie una  doar comerciala ci si una tehnologica.

   Amazon a fost la inceput un site de unde puteai cumpara carti din orice domeniu , de la aproape toate editurile si din cele mai diversificate genuri. Dar aceasta a fost doar structura de start, viziunea liui Bezos era un magazin de unde sa se poata cumpara orice. Aceasta se intampla intr-un timp in care site-urile erau specizalizate pe o singura categorie de produse sau  cel mult cateva categorii de marfa.

Jeff Bezon si Epoca Amazon Brad Stone recenzie de carte   Bezos si-a urmarit cu meticulozitate scopul si in tot acest timp a avut un singur stapan care i-a dictat miscarile si strategia  – clientul. El a intuit ca “ nu facem bani cand vindem lucruri. Facem bani cand ii ajutam pe client sa ia decizii de cumparare.”

   De aceea a adus diverse inovatii la inceputurile Amazon, pe site existau recenzii la cartile vandute, exista posibilitatea si sa citesti cateva pagini din cartea pe care doreai sa o cumperi, fara nici un fel de costuri suplimentare.

   De ce Amazon? Pentru ca este cel mai mare fluviu de pe Pamant, deci “cea mai mare librarie de pe pamant”. Iar acum in anul 2018 (Amazon a luat fiinta in 1994) vedem ca exact asa este, nu doar pentru carti.

   Bezos a avut in vedere la inceput cinci valori fundamentale care aveau sa fie respectate de toti cei care lucrau pentru Amazon si care apoi au fost dezvoltate in 17 principii fundamentale.

Cele cinci valori erau: obsesia  pentru client, austeritatea, inclinatia pentru actiune, proprietatea, standarde inalte la angajare.

   Clientul era cel care dicta mersul si dezvoltarea companiei, la sedintele pe care le facea Bezos lasa intotdeauna un scaun gol, pentru client.

   Chiar si in momente tensionate pentru companie Bezos ii aducea pe toti la ordine “Dar sa nu va framantati in cee ace priveste concurenta, pentru ca, oricum, nu ne va da nici un ban. Haideti sa ne facem griji in legatura cu clientii nostrii si sa nu ne pierdem concentrarea”

   Cat de auster este Bezos? Angajatii companiei isi plateau locurile de parcare din apropierea sediului companiei, calatoreau la clasa economic, in timpul campaniei pentru Craciun aproape dormeau la seviciu, Bezos nu accepta nici o intarziere in livrari sau amanarea rezolvarii vreunei probleme a  clientilor, mai ales in acea perioada.

   Amazon insa nu este un loc de munca comod pentru angajati, standardele inalte la angajare au fost impuse din primii ani. Intrebarea din titlu a fost pusa unui potential director de marketing pe care Bezos dorea sa il angajeze si care venea de la concurenta.

   “De fiecare data cand angajam pe cineva, respectivul trebuie sa ridice stacheta pentru urmatorii angajati, astfel incat bazinul de talente sa fie permanent alimentat si imbunatatit.

   Iar daca potentialii angajati faceau greseala de a vorbi despre dorinta de a avea un echilibru intre serviciu si viata particulara, Bezos ii respingea.”

   Au fost chiar apropiati  colaboratori , care nu au rezistat la ritmul impus de el, pentru ca actiunea era cuvantul cheie, indiferent de zi a saptamanii sau moment al anului. Bezos considera ca cei care alegeau sa plece nu aveau Amazon-ul in ADN si de aceea era mai bine sa se indrepte catre alte companii.

   Bezos este nemilos atunci cand este vorba de a infrange un competitor sau de a achiztiona o alta companie la pretul pe care il doreste el, si nu la cel cerut, nu se da in laturi de a forta mana celor pe care vrea sa ii cucereasca uneori cu metode nu neaparat corecte, mai degraba opresive.

   Si in cee ace priveste politica companiei fata de plata impozitelor la stat, Amazon nu este tocmai un model, Bezos utilizeaza toate artificiile posibile pentru a evita pe cat posibil asta, sau pentru a minimiza costurile cu impozitele.

   “Amazon e o companie misionara nu una mercenara  Misionarii urmaresc obiective nobile si incearca sa construiasca o lume mai buna. Mercenarii cauta bani si putere si sunt dispusi sa treaca peste  orice le sta in cale.”, spune el.

   Amazon isi permite acum sa fie o companie misionara, se doreste a fi nu doar un magazin unde se vand de toate, dar si un centru de tehnologie care sa dezvolte noi  abordari pentru e-commerce si nu numai.

   Jeff Bezos este un personaj fascinant, o forta care a tras societatea inainte cu sau fara voia ei.

   Un om contradictoriu, impulsiv, de multe ori aproape agresiv, de aceea isi si angajeaza un “consilier in stiinta conducerii”.

   Pe de alta parte, un om care traieste modest, simplu, si capabil de gesturi frumoase pentru cei pe care ii apreciaza.

   “Am realizat ca sunt motivat de oamenii care se bazeaza pe mine.” spune el, iar acum sunt multi oameni care se bazeaza pe el din intreaga lume.

   Intrebarea cu care inchidem aceasta carte este – ce se va intampla cu Amazon dupa disparitia lui Jeff Bezos?

Discutii pe Facebook
Continua sa citesti

Carte

Viata la 40 de ani, de Cosmin Neidoni

Publicat

pe

viata la 40 de ani recenzie de carte

   Poate nu intamplator am ajuns sa citesc aceasta carte, Viata la 40 de ani, scrisa de Cosmin Neidoni, intr-o luna in care femeia este sarbatorita.

   Ar putea fi un martisor de purtat in suflet, din care sa mai citesti din cand in cand cate un eseu pentru a-ti reaminti de frumusete, lucruri simple si seninatate.

   Cartea mi-a amintit de un film cu Mel Gibson si Helen Hunt- Ce-si doresc femeile. Avem acum un raspuns narativ al filmului, mai profund si mai intens.

Viata la 40 de ani, Cosmin Neidoni, recenzie de carte   Cosmin Neidoni ghiceste gandurile femeilor ca si cand ar avea un dar deosebit pentru asta, la fel ca eroul filmului, si nu stim daca e o binecuvantare sau un blestem.

   Pentru Cosmin Neidoni pare a fi o poarta facuta din doua canaturi. Asa se deschide cartea sa de eseuri catre cititor.

   Are o organizare aproape geometrica- doi poli verticali- varsta de 40 de ani si femeia si la fel merge pe linii orizontale paralele care duc insa catre acelasi finish.

   Pe orizontala varsta de 40 de ani se bucura de o analiza obiectiva si emotionala in acealasi timp, aflam despre cum se simte un barbat la 40 de ani “mai dumirit”, poate mai intelept dar si cu regret “regretul binelui, uneori nesavarsit, al iubirii, uneori nemarturisite si al timpului irosit, nu odata cu explicatii inutile”.

   Este insa un om care se bucura acum de lucrurile mici, si mai ales simple, care vede dincolo de aparente catre esenta, pentru ca se pare acesta este marele castig al varstei, o oarecare libertate de a te misca in lume, cum spune el, asemeni unui “submersibil”, fara a mai tine cont de lucruri marunte.

   Tot in organizarea orizontala a naratiunii se afla si consideratiile sale despre varsta de 40 de ani a femeii- care “respecta logica oglinzilor cu geometrie variabila”  si ajunge la o concluzie, la 40 de ani femeia are “ceva greu de mimat: luciditatea si calmul cu finetea unei inimi care stie ca a iubi inseamna a darui.”

   Celalalt canat al portii noastre sunt eseurile care au ca tema, motiv si alcatuire: gandurile despre femeie.

   Gasim aici arhetipurile mari feminine- mama si fiica, bunica dar si iubita- obiect magic al indragostirii- stare care are propriul eseu “Cum suntem cand ne indragostim?”- fiindu-i recunoscuta in acest fel magia si gratia.

   Prin crapatura portii deschise in acest fel, cu maiestrie si organizare- vedem un barbat pasionat de liste- nu mai putin de sase- calogul seninatatii, to be list pentru noul an, lista lectiilor varstei de 40 de ani.

   Aceasta prezentare intr-o maniera organizata ne duce cu gandul ca varsta de 40 de ani vine poate si cu un manierism aparte care aduce catre ordine ganduri romantice si orice alte derapaje ale varstei.

   Ceea ce surprinde sunt eseurile despre viata actuala, despre politicieni, despre mediul online si despre viata in Romania- “ Intre mandria si mania de a fi roman”, “Tara asta nu este a voastra!”

   Sunt un intermezzo intre restul eseurilor care deschid alte fire narative, catre alte posibile viitoare carti scrise de Cosmin Neidoni.

   Poarta deschisa- a varstei si a femeii, este calea catre un univers in care barbatul daruit cu inteligenta emotionala este cel care isi talmaceste si transmite catre semeni, ce-si doresc femeile si cum sa ai zile senine si imbucuratoare la 40 de ani.

   Pentru Cosmin Neidoni “universul din spatele cartilor este inepuizabil, un fond latent de lumi construite dupa o alta arhitectura decat cea a realitatii, una compatibila cu nevoia omului de a evada din orizontul incomod al vietii lui Sisif.”

   El evadeaza catre femeie si impreuna cu ea descopera o alta lume, si de aceea asteptam pentru ca el ne spune “sunt convins ca ne vom revedea”  – un eseu care seamana cu o melodie a lui Igor Krutoy – You are my September.

 

Discutii pe Facebook
Nemira
Continua sa citesti

Calendar cultural

mai, 2018

Filtreaza evenimente culturale

09mai(mai 9)17:30:s30iun(iun 30)17:30:sMemory Clouds.Galeria Anca Poterasu, Strada Plantelor nr. 58, Bucuresti Organizator: Institutul Francez din Bucuresti Tip eveniment cultural 2:Expozitie,Vernisaj Etichete eveniment culturalDecebal Scriba,expozitie,Institutul Francez din Bucuresti,Memory Clouds,vernisaj

Facebook

  • {{{ review.rating_post_title }}}
    User Avatar
    {{{ review.rating_title }}}

    {{{review.rating_comment | sstr | nl2br}}}

    Show

Trending

X