The Bones That Come Late, de Teki Dervishi, in Fest(in) pe Bulevard

0
174
The Bones That Come Late, Teki Dervishi, Fest(in) pe Bulevard, Teatru Nottara, recenzie teatru, cronica teatru, recenzie The Bones That Come Late, cronica The Bones That Come Late

The Bones That Come Late, de Teki Dervishi, in Fest(in) pe Bulevard

Cronica de teatru

   Mai visezi? Visul poate rasturna monarhi. Visul iti poate spune cine esti. Piesa de teatru a dramaturgului kosovar a adus pe scena din Bucuresti, in Fest(in) pe Bulevard, la Teatrul Nottara, un impresionant colaj de literatura, istorie si muzica, atingand coardele sensibilitatii publicului.

   Spectacolul incepe intr-un zgomot asurzitor, ecoul masinariilor de receptat si interpretat vise aflate in Tabir Saray (Palatul viselor). Mark Alem este functionarul-narator care se ingrijeste de filtrarea si chiar transmiterea viselor supusilor sultanului. El isi spune povestea de viata, precum si visele care ii dezvaluie adevarata origine si adevaratul nume. Inainte de a fi un umil servitor al semilunii a fost albanezul Gjergi.

   Visul, mecanismul declansator al rememorarii, creeaza cadrul reiterarii istoriei Albaniei in momentele ei cele mai importante, din Antichitate pana in prezent. Printr-o interpretare destul de minimalista sunt punctate epocile istorice care au influentat dezvoltarea poporului si lupta albanezilor de a-si pastra identitatea in valtoarea civilizatiilor si religiilor care s-au succedat in zona.

   Religia albanezului e Albania proclama unul dintre personaje, subliniind eforturile poporului de a nu se lasa deposedat de valorile ancestrale.

   Regizorul Martin Kocovski reuseste sa captiveze atentia publicului pana la sfarsitul piesei, nelasandu-i niciun moment de respiro. Scenele sunt scurte si se deruleaza fara a exista o delimitare clara intre ele, trecerea de la una la cealalta fiind lina si mestesugita.

   Lumea absurda si alienata ce trimite la universul absurd kafkian si orwellian e construita astfel incat sa cuprinda de-odata toate nelinistile si tulburarile ce continua sa macine Albania.

The Bones That Come Late, Teki Dervishi, Fest(in) pe Bulevard, Teatru Nottara, recenzie teatru, cronica teatru, recenzie The Bones That Come Late, cronica The Bones That Come Late   Personajul central, care ne poarta prin galeria evenimentelor istorice, e un personaj familiar cititorului interesat de literatura balcanica. Marc Alem vine din romanul lui Ismail Kadare, Palatul viselor, pentru a crea o contratema alaturi de muzica traditionala si de celelalte alegorii (Pieta, botezul crestin), transmitand un mesaj puternic celor care urmaresc spectacolul.

   Se naste omul unde nimereste limba lui se face auzit de pe scena, amintindu-ne ca limba este unul dintre elementele care dovedesc apartenenta la o cultura si ca prin ea un popor isi poate salva identitatea atunci cand teritoriul tarii sale nu-i mai apartine.

   The Bones That Come Late induc o atmosfera vizuala si auditiva ce chiar transpun spectatorul intr-un taram al viselor. Pe durata piesei, scena insasi se transforma intr-un Tabir Saray si fiecare este invitat sa viseze si sa nu se teama de vise, deoarece un simplu vis poate rasturna monarhi.

The Bones That Come Late, Teki Dervishi, Fest(in) pe Bulevard, Teatru Nottara, recenzie teatru, cronica teatru, recenzie The Bones That Come Late, cronica The Bones That Come Late________

Fotografii preluate de pe festinpebulevard.ro

libhumanitas.ro

LEAVE A REPLY