);
COnecteaza-te cu noi

Carte

100 carti fundamentale: #1 I CHING c. 1500 i.e.n.

Publicat

pe

i ching 100 carti fundamentale literatura universala

   I Ching (pronuntat Ii Jing si adesea tradus Cartea Schimbarilor (in alte versiuni de traducere si Cartea Prefacerilor), este aproape la fel de veche sau chiar la fel de veche ca insasi China. In numeroase versiuni se sustine suficient de mult pentru a deveni fundament atat pentru modul de viata confucianist, cat si pentru cel taoist, si printr-un aspect al sau („Invatatura intunecata” taoista) budismul a patruns in China. In sec. al XVIII-lea si al XIX-lea, Occidentul a inceput treptat s-o cunoasca, Leibnitz era fascinat de ea si poate ca a avut o influenta mai mare decat e, in general, acceptat. Mai multe persoane din Occident decat s-ar putea crede practica divinatia prin intermediul ei (incepand de la prima ghicire a viitorului – pentru care I Ching ofera un cadru convenabil – pana la meditatia mai mult sau mai putin profunda), unii recunosc asta, altii, cei mai multi, de fapt, nu. New York Times a comentat odata ca „la suprafata, Cartea Schimbarilor pare la fel de nepotrivita pentru un cult de mase ca si Summa Theologica„, dar ajunge la concluzia ca, de fapt, aceasta chiar se intampla. Pare a nu fi potrivita pentru un „cult de mase” nici macar in istoria Chinei, dar, cu toate acestea, a supravietuit fiecarei schimbari (inclusiv marxismului maoist) in ultimele trei mii de ani. Este raspandita doar in China?

   Trecerea inceata, dar sigura, de la respectul fata de politicieni si aspectele exterioare ale vietii la o anumita consideratie pentru viata interioara, inceputa dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, continua, desi ia forme diferite. Influenta I Ching asupra acestei schimbari a fost indiscutabila. A jucat un rol important in felul in care chinezii insisi iau deciziile, atat culturale, cat si politice, afectand astfel si Occidentul; dar a influentat si deciziile individuale incepand de prin 1950. Cu toate ca pare, in special, in ultimul caz, agentul pentru a face alegeri, I Ching nu e nici una, nici alta: a fost prezenta in ultima jumatate de secol – in versiunea Legge sau Wilhelm-Baynes – si a fost privita si folosita ca un oracol. Influenta sa ca oracol in societatile occidentale, daca nu si functiile confesionale intr-un mod oracolar, a fost intr-adevar mai mare decat oricare altele din timpul romanilor pana in prezent.

   Importanta – si influenta – I Ching, ale carei origini raman invaluite in mister, porneste de la faptul ca reprezinta primele eforturi ale mintii umane de a-si gasi locul in univers. Acest lucru este foarte clar. Ceea ce a definit-o, intr-un sens pragmatic, a fost notiunea de a „lucra”. A fost precedata – si generata – in China, de teoria foarte timpurie a yang si yinYang desemna initial stralucirea soarelui, in timp ce yin implica absenta caldurii si a luminii. Cele doua principii antitetice au inceput sa fie privite ca forte cosmice: masculin/feminin, cald/rece, lumina/intuneric, uscat/ud, tare/moale si asa mai departe. Chinezii vedeau tensiunea creata de cele doua fenomene ca motor al universului insusi. Legendarul Fu Hsi, imparat al Chinei, este presupusul inventator al celor opt trigrame de baza – seturi de cate trei linii, intrerupte sau nu, care stau la baza I Ching. Oricare doua dintre aceste trigrame se combina in saizeci si patru de hexagrame. Textul original al I Ching consta in inregistrarea intelesurilor simbolice ale acestor hexagrame. Chiar asa cum le cunoastem acum, sunt la fel de criptice si de laconice ca si atunci.

I Ching - Cele opt triagrame de baza

I Ching – Cele opt triagrame de baza

I Ching - hexagrama cu cele 64 de combinatii

I Ching – hexagrama cu cele 64 de combinatii

   Traditia spune ca cele saizeci si patru de combinatii au fost inventate in secolul al doisprezecelea de regele Wen pe vremea cand se afla la inchisoare. Fuil sau, ducele Chou, ar fi adaugat comentarii pe liniile fiecarei hexagrame (hsiao), dar versiunea I Ching care a ajuns in timpurile moderne, desi modificata in 1715, este oficial cea a lui Confucius – sau mai bine zis a fost, ca si Analecte si celelalte „scrieri” ale lui, aduse in forma actuala de oameni care se prezentau ca discipoli ai lui Confucius. Totusi este putin credibil ca insusi Confucius sa fi fost interesat de divinitate, chiar daca discipolii pot semnala diverse observatii care se presupune ca ii apartin. Aceasta carte are inca un gen de autoritate religioasa; confucianismul nu este o religie, ci un cod de etica (esuat). E de neconceput sa nu fi avut ceva de spus Confucius despre carte; ce anume, nu stim. Exista speculatii foarte multe si foarte diferite in acest sens.

   I Ching, oricine ar fi scris-o, a facut-o ca sa contina, dupa spusele unui devotat occidental, „explicatii pentru tot”. Mai putin hiperbolic, ar putea sa aiba mai multa valoare pentru cei care doresc sa-si exploreze subconstientul prin metode jungiene sau strict nonjungiene, sau „sa afle cine sunt”. Pe de alta parte, o asemenea idee poate fi baza unui mod de gandire mai daunator sau cel putin mai indulgent cu sine insusi. Probabil amandoua. Ar fi ciudat, totusi, daca dupa ce chinezii i-au dat atata importanta, cartea sa nu contina niciun fel de intelepciune.

   I Ching isi are cu adevarat originile in mileniul doi i.e.n., cand populatiile Chang si Chou foloseau carapace de testoasa ca metoda de divinatie. Carapacele erau puse la caldura pana cand crapau si se citeau „liniile” astfel formate. Legenda spune ca insusi Fu Hsi ar fi spus ca a vazut primele opt triagrame pe o carapace de broasca testoasa. Pana in 213 i.e.n., cand tiranul Shih Huang-ti, primul imparat al dinastiei Chin – unul dintre primii monstri care, ca Hitler si Stalin in vremurile noastre, au incercat sa altereze istoria in interesul puterii – a ordonat faimoasa ardere a cartilor, I Ching ajunsese sa semene cu forma ei prezenta. Era una dintre cartile din asa-numitele inregistrari istorice – muzica, ritualuri, poezie si cantece vechi – care a supravietuit asa cum a fost scrisa. Nu a fost considerata o amenintare, pentru ca era o carte de divinatie. Dupa aceasta, a devenit repede o parte esentiala a educatiei fiecarui invatat, oferind cadrul in care totul era discutat. In final, I Ching a fost folosita, la fel ca Biblia, pentru orice scop. O foloseau alchimistii la fel ca si promulgatorii sistemelor etice si sadicii, deopotriva. In ceea ce priveste Occidentul, versiunile cele mai influente ale cartii sunt cele in engleza ale invatatului si misionarului James Legge, un protestant care a devenit primul profesor de chineza la Oxford. Urmeaza versiunea germana, mai tarzie, apartinand lui Richard Wilhelm. Ultima (care e mai putin buna), e faimoasa traducere a lui Cary Baynes (1951), prezentata si de Jung.

   Toata aceasta obscuritate din jurul celui mai consultat oracol pivat poate parea foarte nepromitatoare. Nu numai ca este ea insasi un melanj, dar, asa cum o cunoastem noi in Occident, este tradusa de oameni cu inclinatii evidente – Legge spre crestinism, iar Wilhelm spre sistemul teutonic. Ar putea exista o duzina de versiuni diferite si totusi valabile, traduse de cineva cu bune cunostinte de limba chineza. Dar la baza cartii ramane intelepciunea ei originala, care se impune ca posedand o calitate la fel de formidabila ca a oricarei astfel de lucrari, chiar daca pare de obicei criptica si stranie. Pentru oricine in afara celor strict atei, teza ei este obisnuita: viata e centrata pe ordinea cosmica, iar aceasta reprezinta chiar subiectul schimbarii – deci fiintele umane trebuie sa invete sa se adapteze la ceea ce este inevitabil. Probabil multi cititori occidentali au privit conceptul de soarta din punctul de vedere comun occidental: „fatalistul” este cel convins ca totul, inclusiv propriul destin, este deja determinat. Aceasta atitudine se intalneste de obicei la psihopatii inteligenti: ii absolva de orice fel de responsabilitate.

   Conceptul chinez de soarta, ming, este diferit – si este, de fapt, oglindit in multe atitudini occidentale mai complexe. Ming este „totalul fortelor si al conditiilor existente din intregul univers”. Daca vrem sa desfasuram activitati de succes, atunci trebuie sa cooperam cu conditiile asupra carora nu putem exercita niciun control. Dupa cum a spus Confucius: „Cel ce nu cunoaste ming nu poate fi un om superior”. Formularea „om superior” apare tot mereu in textele noastre din I Ching. Acest om superior nu este „superior” in sensul uzual al termenului, este pur si simplu superior circumstantelor, pentru ca poseda intelepciunea. Astfel, din moment ce nu ne putem controla soarta, putem decide cum sa traim: putem alege sa cooperam cu conditiile cosmice existente.

   Confucius insusi se pare ca nu a consultat cartea-oracol. In loc sa faca acest lucru, a incercat sa reformeze lumea si a esuat. A adaugat totusi: „Daca ideile mele vor triumfa, este ming, daca nu, este ming„. Bazele I Ching pot fi atunci privite ca nonmorale: pentru ca nu au nicio legatura cu morala sau virtutea. Omul care invata sa consulte oracolul poate astfel profita fie ca este „bun”, fie ca este „rau”. Faptul ca ea se lasa interpretata mai degraba de catre cei inteligenti decat de cei virtuosi poate fi foarte bine explicatia popularitatii sale. Crestinii si-au pus mereu intrebarea „Cum poate un Dumnezeu bun sa permita raul?” Cu toate acestea, „Dumnezeul” chinez este mai impersonal si nu poate fi chestionat in acest mod. Nu e vorba sa fii „bun”, ci sa fii conectat la realitate. De ce a fost Hitler atat de „norocos”? Nu pentru ca ar fi auzit de I Ching, ci pentru ca, intr-un anume fel, acesti oameni (ca multi dintre milionarii si miliardarii de astazi, indiferenti la virtute, desi practica o religie) sunt conectati la realitatile timpurilor lor. Cum altfel se poate explica „instinctul” si „norocul” unor astfel de oameni?

   Chiar si I Ching poate fi consultata atat de catre cei virtuosi, cat si de catre oportunisti. Totusi nu se gasesc aici „explicatii pentru orice”. Este prea criptica pentru asa ceva. Poate ca mai demult o facea? Dar principiul ei general, recunoasterea faptului ca totul este intr-un prices de schimbare, inca mai arunca vraja autoritatii. Pare adesea sa-i pedepseasca pe cei care o consulta – daca nu sunt simpli ghicitori. Nu se poate spune ca a avut o influenta „pozitiva” mai mare decat cea „negativa” – nu stim acest lucru.

   Adevarata ei semnificatie este ca, desi poate fi folosita ca instrument pentru meditatia autentica, originile sale sunt inca invaluite in mister – si, in plus, a fost conceputa intr-o civilizatie predominant agricola – nu numai pentru uz privat. Transmite celor care au lucrat cu ea un anumit sentiment de a fi vie, din nefericire, e un ghid de comportament la fel de obscur, pe cat e de autentic – daca nu cumva utilizatorul occidental o interpreteaza dupa un sistem propriu.

   Recomandarea lui Jung de a fi folosita ca o cheie a subconstientului a fost semnificativa, dar atitudinea lui fata de carte a fost, in sens istoric, total necritica. Jung a fost totusi, dupa cum s-a vazut dupa moartea lui, putin lipsit de scrupule in ceea ce priveste faptele, daca nu erau in interesul vederilor sale. Celalalt oracol pe care multi occidentali il folosesc este Tarotul. Acesta este la fel de obscur in raspunsurile pe care le da pe cat se poate (sau nu se poate) fi de profund. Oracolele sunt in mana consultantului, asa ca expertii in Tarot sunt la fel de numerosi in Occident ca si cei in I Ching in Orient. Dar Tarotul este prin comparatie un nou-venit. Cand contele Antoine de Gébelin a spus, in 1781, ca aceste carti ilustrate au fost inventate de egiptenii antici ca simboluri ale doctrinei lor ezoterice, poate sa fi gresit, desi cartile sunt clar simboluri a ceva coerent. Astfel, avem un oracol original, servind la fel de bine ca mijloc de predictie, numai ca ii lipseste sfanta autoritate a varstei.

   In ultimul rand, trebuie sa luam in consideratie genul de filosofie intruchipata de I Ching. Asa cum a aratat Jung, atat de semnificativ si in acest caz corect, cartea implica un „principiu de conexiune acauzal”. In 1939, la moartea lui Wilhelm, Jung a dat acestui principiu denumirea de sincronicitate. In locul familiarului argument stiintific cauza-efect, ni se prezinta aici ceea ce filosoful grec presocratic, Heraclitus, numea o „conexiune neaparenta”, despre care spunea ca e mai interesanta decat una „aparenta”.

   La consultarea I Ching se folosesc monede pentru a determina hexagramele (chinezii folosesc o metoda diferita, cu tulpini de coada-soricelului, dar si aceasta depinde doar de sansa). Modul in care aceste monede cad este aleatoriu, da, dupa cum a spus Schopenhauer (citat de Jung), rezultatul exprima o „conexiune subiectiva care exista doar in relatie cu individul care experimenteaza”. Cu alte cuvinte, exista o „coincidenta semnificativa” intre aruncarea monedelor in acel moment si jocul simultan dintre yin si yang. Fara indoiala, acesta poate fi folosit ca scuza pentru luarea oricarei decizii. Intelesul hexagramelor pe care le avem nu este deloc foarte clar. Oricum, cand este consultat in spiritul sinceritatii, conexiunile par sa insemne ceva. Intrebarea pe care scepticul si-o va pune imediat este „Oare altceva nu s-ar potrivi la fel de bine?” Destul de ciudat, dar raspunsul pare sa fie nu!

Discutii pe Facebook
Nemira

Iubitor de arta si bun-simt, dispus intotdeauna la flirt cu Social Media, Advertising, Copywriting, Jurnalism si Fotografie. Entuziast Wordpress si SEO, dar cu limita, jurnalist pensionat inainte de termen din pricina dezgustului politic.

Click pentru a comenta

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.

Carte

Ce vreti sa fiti in viata? Vulturi sau viermi? Inocenta pacatului, de Marius Albert Negut.

Publicat

pe

Ce vreti sa fiti in viata? Vulturi sau viermi?

   Cartea lui MARIUS ALBERT NEGUT – INOCENTA PACATULUI deschide aceasta intrebare provocatoare.

   Nu m-am gandit pana acum ce poate iesi, peste timp, din GROAPA lui Eugen Barbu.

   Am aflat acum – a iesit un alt scriitor, crud si dureros de veridic – Marius Albert Negut cu al sau roman Inocenta Pacatului.

   Parca citeam o continuare  a romanului scris de Eugen Barbu. Sunt lecturi incomode care ridica probleme de toate felurile si care te scot din starea de confort.

   Eugen Barbu la vremea lui ne aducea im prim plan o lume despre care toti stiam ca exista, dar cu totii o ignoram si la fel face si Marius Albert Negut.

recenzie Inocenta pacatului website cultural   Cutaridei ii ia locul parcul Humulesti, intamplarile sunt la fel de violente si tin de o lume aparte – a consumatorilor de droguri si a tiganilor, a fricii de Securitate, urat mirositoare si intinzandu-se ca lepra si a unei povesti romantice de dragoste dintre profesorul Mihai Carp si sotia sa.

   Ne sunt prezentate simboluri iconice  ale unor lumi paralele, pe langa care trecem si ne facem ca nu o vedem. Consumatorul de droguri – Amalia, copilul de tigani dornic sa isi depaseasca conditia – Peti si profesorul – Mihai Carp, securistul – maiorul Datcu.

   Cartea e o lectura de suspans,  te tine cu sufletul la gura pana la final, inocenta pacatului este umbra intregii naratiuni.

   Se dezvaluie asa cum nu te astepti, inceputul te duce cu gandul catre alte pacate, al carnii , al betiei, hotiei, insa sensul e mult mai profund.

   Mihai Carp pacatuieste printr-un denunt fals. Tatal Amaliei, alcoolic, pacatuieste violandu-si propria fiica. Peti, copilul de tigan fugit din satra in lume, pacatuieste prin hotie. Maiorul  Datcu este reprezentantul fricii – securistul care o ancheteaza pe mama profesorului si apoi chiar pe el.

   Umbra pacatului se intinde si te face sa te intrebi – care din ele e cel innocent?

   Parcurgem un traseu intre lumi paralele, una este povestea profesorului Mihai Carp, alta este povestea Amaliei sau a lui Peti. Planurile temporale gliseaza si ele  intre timpul dictaturii comuniste si anii de schimbare care au urmat.

   Autorul foloseste cu maiestrie si limbajul argotic si in acest fel autenticitatea este garantata, insa nu uita sa explice in notele de subsol si cuvinte care folosite in epoca dictaturii comuniste aveau un sens aparte – RIC – de exemplu.

   La fel procedeaza si in capitolele care descriu lumea consumatorilor de droguri, o lume tulbure si haotica in care Amalia pluteste catre neant.

   Intr-un cuvant, romanul INOCENTA PACATULUI este o lectura complexa si o naratiune scrisa cu un simt al cuvantului si atmosferei deosebit.

   Iar intrebarea ramane provocarea lumii in care traim – vulturi sau viermi – finalul e deschis pentru fiecare si speranta inca exista.

Discutii pe Facebook
Nemira
Continua sa citesti

Carte

De ce capacele de canal sunt rotunde? Sau Jeff Bezos si Epoca Amazon – The Everything store de Brad Stone

Publicat

pe

brad stone recenzie de carte jeff bezos si epoca amazon

   Brad Stone este jurnalist american si senior executive editor la Bloomberg News. Este autorul best-sellerului despre imperiul Amazon – magazinul pentru orice.  Ne deschide o pespectiva catre viata si dezvoltarea  lui Jeff Bezos dar si a site-ului Amazon, cu momente de cumpana si altele de victorie.

   Pentru domeniul e-commerce Jeff Bezos este arhitectul principal care a proiectat si realizat o companie care sa nu fie una  doar comerciala ci si una tehnologica.

   Amazon a fost la inceput un site de unde puteai cumpara carti din orice domeniu , de la aproape toate editurile si din cele mai diversificate genuri. Dar aceasta a fost doar structura de start, viziunea liui Bezos era un magazin de unde sa se poata cumpara orice. Aceasta se intampla intr-un timp in care site-urile erau specizalizate pe o singura categorie de produse sau  cel mult cateva categorii de marfa.

Jeff Bezon si Epoca Amazon Brad Stone recenzie de carte   Bezos si-a urmarit cu meticulozitate scopul si in tot acest timp a avut un singur stapan care i-a dictat miscarile si strategia  – clientul. El a intuit ca “ nu facem bani cand vindem lucruri. Facem bani cand ii ajutam pe client sa ia decizii de cumparare.”

   De aceea a adus diverse inovatii la inceputurile Amazon, pe site existau recenzii la cartile vandute, exista posibilitatea si sa citesti cateva pagini din cartea pe care doreai sa o cumperi, fara nici un fel de costuri suplimentare.

   De ce Amazon? Pentru ca este cel mai mare fluviu de pe Pamant, deci “cea mai mare librarie de pe pamant”. Iar acum in anul 2018 (Amazon a luat fiinta in 1994) vedem ca exact asa este, nu doar pentru carti.

   Bezos a avut in vedere la inceput cinci valori fundamentale care aveau sa fie respectate de toti cei care lucrau pentru Amazon si care apoi au fost dezvoltate in 17 principii fundamentale.

Cele cinci valori erau: obsesia  pentru client, austeritatea, inclinatia pentru actiune, proprietatea, standarde inalte la angajare.

   Clientul era cel care dicta mersul si dezvoltarea companiei, la sedintele pe care le facea Bezos lasa intotdeauna un scaun gol, pentru client.

   Chiar si in momente tensionate pentru companie Bezos ii aducea pe toti la ordine “Dar sa nu va framantati in cee ace priveste concurenta, pentru ca, oricum, nu ne va da nici un ban. Haideti sa ne facem griji in legatura cu clientii nostrii si sa nu ne pierdem concentrarea”

   Cat de auster este Bezos? Angajatii companiei isi plateau locurile de parcare din apropierea sediului companiei, calatoreau la clasa economic, in timpul campaniei pentru Craciun aproape dormeau la seviciu, Bezos nu accepta nici o intarziere in livrari sau amanarea rezolvarii vreunei probleme a  clientilor, mai ales in acea perioada.

   Amazon insa nu este un loc de munca comod pentru angajati, standardele inalte la angajare au fost impuse din primii ani. Intrebarea din titlu a fost pusa unui potential director de marketing pe care Bezos dorea sa il angajeze si care venea de la concurenta.

   “De fiecare data cand angajam pe cineva, respectivul trebuie sa ridice stacheta pentru urmatorii angajati, astfel incat bazinul de talente sa fie permanent alimentat si imbunatatit.

   Iar daca potentialii angajati faceau greseala de a vorbi despre dorinta de a avea un echilibru intre serviciu si viata particulara, Bezos ii respingea.”

   Au fost chiar apropiati  colaboratori , care nu au rezistat la ritmul impus de el, pentru ca actiunea era cuvantul cheie, indiferent de zi a saptamanii sau moment al anului. Bezos considera ca cei care alegeau sa plece nu aveau Amazon-ul in ADN si de aceea era mai bine sa se indrepte catre alte companii.

   Bezos este nemilos atunci cand este vorba de a infrange un competitor sau de a achiztiona o alta companie la pretul pe care il doreste el, si nu la cel cerut, nu se da in laturi de a forta mana celor pe care vrea sa ii cucereasca uneori cu metode nu neaparat corecte, mai degraba opresive.

   Si in cee ace priveste politica companiei fata de plata impozitelor la stat, Amazon nu este tocmai un model, Bezos utilizeaza toate artificiile posibile pentru a evita pe cat posibil asta, sau pentru a minimiza costurile cu impozitele.

   “Amazon e o companie misionara nu una mercenara  Misionarii urmaresc obiective nobile si incearca sa construiasca o lume mai buna. Mercenarii cauta bani si putere si sunt dispusi sa treaca peste  orice le sta in cale.”, spune el.

   Amazon isi permite acum sa fie o companie misionara, se doreste a fi nu doar un magazin unde se vand de toate, dar si un centru de tehnologie care sa dezvolte noi  abordari pentru e-commerce si nu numai.

   Jeff Bezos este un personaj fascinant, o forta care a tras societatea inainte cu sau fara voia ei.

   Un om contradictoriu, impulsiv, de multe ori aproape agresiv, de aceea isi si angajeaza un “consilier in stiinta conducerii”.

   Pe de alta parte, un om care traieste modest, simplu, si capabil de gesturi frumoase pentru cei pe care ii apreciaza.

   “Am realizat ca sunt motivat de oamenii care se bazeaza pe mine.” spune el, iar acum sunt multi oameni care se bazeaza pe el din intreaga lume.

   Intrebarea cu care inchidem aceasta carte este – ce se va intampla cu Amazon dupa disparitia lui Jeff Bezos?

Discutii pe Facebook
Libris.ro
Continua sa citesti

Carte

Viata la 40 de ani, de Cosmin Neidoni

Publicat

pe

viata la 40 de ani recenzie de carte

   Poate nu intamplator am ajuns sa citesc aceasta carte, Viata la 40 de ani, scrisa de Cosmin Neidoni, intr-o luna in care femeia este sarbatorita.

   Ar putea fi un martisor de purtat in suflet, din care sa mai citesti din cand in cand cate un eseu pentru a-ti reaminti de frumusete, lucruri simple si seninatate.

   Cartea mi-a amintit de un film cu Mel Gibson si Helen Hunt- Ce-si doresc femeile. Avem acum un raspuns narativ al filmului, mai profund si mai intens.

Viata la 40 de ani, Cosmin Neidoni, recenzie de carte   Cosmin Neidoni ghiceste gandurile femeilor ca si cand ar avea un dar deosebit pentru asta, la fel ca eroul filmului, si nu stim daca e o binecuvantare sau un blestem.

   Pentru Cosmin Neidoni pare a fi o poarta facuta din doua canaturi. Asa se deschide cartea sa de eseuri catre cititor.

   Are o organizare aproape geometrica- doi poli verticali- varsta de 40 de ani si femeia si la fel merge pe linii orizontale paralele care duc insa catre acelasi finish.

   Pe orizontala varsta de 40 de ani se bucura de o analiza obiectiva si emotionala in acealasi timp, aflam despre cum se simte un barbat la 40 de ani “mai dumirit”, poate mai intelept dar si cu regret “regretul binelui, uneori nesavarsit, al iubirii, uneori nemarturisite si al timpului irosit, nu odata cu explicatii inutile”.

   Este insa un om care se bucura acum de lucrurile mici, si mai ales simple, care vede dincolo de aparente catre esenta, pentru ca se pare acesta este marele castig al varstei, o oarecare libertate de a te misca in lume, cum spune el, asemeni unui “submersibil”, fara a mai tine cont de lucruri marunte.

   Tot in organizarea orizontala a naratiunii se afla si consideratiile sale despre varsta de 40 de ani a femeii- care “respecta logica oglinzilor cu geometrie variabila”  si ajunge la o concluzie, la 40 de ani femeia are “ceva greu de mimat: luciditatea si calmul cu finetea unei inimi care stie ca a iubi inseamna a darui.”

   Celalalt canat al portii noastre sunt eseurile care au ca tema, motiv si alcatuire: gandurile despre femeie.

   Gasim aici arhetipurile mari feminine- mama si fiica, bunica dar si iubita- obiect magic al indragostirii- stare care are propriul eseu “Cum suntem cand ne indragostim?”- fiindu-i recunoscuta in acest fel magia si gratia.

   Prin crapatura portii deschise in acest fel, cu maiestrie si organizare- vedem un barbat pasionat de liste- nu mai putin de sase- calogul seninatatii, to be list pentru noul an, lista lectiilor varstei de 40 de ani.

   Aceasta prezentare intr-o maniera organizata ne duce cu gandul ca varsta de 40 de ani vine poate si cu un manierism aparte care aduce catre ordine ganduri romantice si orice alte derapaje ale varstei.

   Ceea ce surprinde sunt eseurile despre viata actuala, despre politicieni, despre mediul online si despre viata in Romania- “ Intre mandria si mania de a fi roman”, “Tara asta nu este a voastra!”

   Sunt un intermezzo intre restul eseurilor care deschid alte fire narative, catre alte posibile viitoare carti scrise de Cosmin Neidoni.

   Poarta deschisa- a varstei si a femeii, este calea catre un univers in care barbatul daruit cu inteligenta emotionala este cel care isi talmaceste si transmite catre semeni, ce-si doresc femeile si cum sa ai zile senine si imbucuratoare la 40 de ani.

   Pentru Cosmin Neidoni “universul din spatele cartilor este inepuizabil, un fond latent de lumi construite dupa o alta arhitectura decat cea a realitatii, una compatibila cu nevoia omului de a evada din orizontul incomod al vietii lui Sisif.”

   El evadeaza catre femeie si impreuna cu ea descopera o alta lume, si de aceea asteptam pentru ca el ne spune “sunt convins ca ne vom revedea”  – un eseu care seamana cu o melodie a lui Igor Krutoy – You are my September.

 

Discutii pe Facebook
Nemira
Continua sa citesti

Calendar cultural

mai, 2018

Filtreaza evenimente culturale

09mai(mai 9)17:30:s30iun(iun 30)17:30:sMemory Clouds.Galeria Anca Poterasu, Strada Plantelor nr. 58, Bucuresti Organizator: Institutul Francez din Bucuresti Tip eveniment cultural 2:Expozitie,Vernisaj Etichete eveniment culturalDecebal Scriba,expozitie,Institutul Francez din Bucuresti,Memory Clouds,vernisaj

Facebook

  • {{{ review.rating_post_title }}}
    User Avatar
    {{{ review.rating_title }}}

    {{{review.rating_comment | sstr | nl2br}}}

    Show

Trending

X